HOMA-IR în Prediabet: Glicemie Modificată à Jeun și Toleranță Alterată
Prediabetul nu este o entitate unică. Glicemia modificată à jeun (IFG) și toleranța alterată la glucoză (IGT) au mecanisme parțial diferite, iar HOMA-IR — calculat din valorile à jeun — le surprinde în mod inegal. Înțelegerea acestei diferențe explică de ce un HOMA-IR normal nu exclude prediabetul și de ce testul oral de toleranță la glucoză rămâne important.
Calculator HOMA-IR — Rezistența la Insulină
Estimarea rezistenței la insulină — utilizat în diagnosticul sindromului metabolic și diabetului tip 2
Criteriile de Diagnostic ale Prediabetului
| Parametru | ADA | OMS |
|---|---|---|
| Glicemie à jeun (IFG) | 100–125 mg/dL (5,6–6,9 mmol/L) | 110–125 mg/dL (6,1–6,9 mmol/L) |
| Glicemie la 2 ore în TTGO 75 g (IGT) | 140–199 mg/dL (7,8–11,0 mmol/L) | 140–199 mg/dL (7,8–11,0 mmol/L) |
| HbA1c | 5,7–6,4 % | Nu este criteriu OMS pentru prediabet |
HOMA-IR nu este criteriu de diagnostic pentru prediabet.
IFG și IGT: Mecanisme Diferite
Glicemia modificată à jeun (IFG):
- Predomină rezistența hepatică la insulină — producție hepatică de glucoză crescută în repaus alimentar
- Deficit al fazei precoce de secreție a insulinei
- Sensibilitatea musculară este relativ păstrată
- HOMA-IR, care reflectă mai ales starea bazală, este de regulă crescut
Toleranța alterată la glucoză (IGT):
- Predomină rezistența musculară (periferică) la insulină
- Deficit al fazei precoce și al celei tardive de secreție
- Glicemia à jeun poate fi normală
- HOMA-IR poate fi normal sau doar ușor crescut
IFG + IGT combinate: ambele defecte sunt prezente, iar riscul de progresie spre diabet este cel mai mare.
Ce Aduce HOMA-IR în Practică
- Poate sugera rezistența la insulină la un pacient cu IFG și factori de risc cardiometabolic
- Împreună cu HOMA-B, poate orienta spre deficitul secretor când glicemia crește fără HOMA-IR marcat
- Nu înlocuiește TTGO: la pacienții cu risc (obezitate, istoric familial, diabet gestațional, SOP), IGT poate fi ratată dacă se evaluează doar valorile à jeun
Prevenția Diabetului
Studiul Diabetes Prevention Program (DPP) a demonstrat, la persoane cu risc crescut, glicemie à jeun crescută și IGT:
- Intervenția intensivă asupra stilului de viață (scădere ponderală de aproximativ 7 % și 150 minute de activitate fizică pe săptămână) a redus incidența diabetului cu 58 %
- Metformina a redus incidența cu 31 %, beneficiul fiind mai mare la persoanele mai tinere și cu IMC mai mare
Standardele ADA sugerează luarea în considerare a metforminei în prediabet mai ales la IMC ≥ 35 kg/m², vârstă < 60 de ani sau istoric de diabet gestațional — criterii clinice, nu praguri de HOMA-IR.
Întrebări Frecvente
Glicemie à jeun 104 mg/dL și HOMA-IR 1,8 — pacientul are prediabet? Conform ADA, glicemia 100–125 mg/dL definește IFG, indiferent de HOMA-IR. Confirmarea se face prin repetare sau HbA1c; la factori de risc se poate efectua TTGO.
De ce HOMA-IR poate fi normal în IGT? Deoarece IGT reflectă mai ales rezistența musculară și defectele de secreție postprandiale, care nu sunt surprinse de valorile à jeun.
HOMA-IR poate înlocui TTGO în SOP sau după diabet gestațional? Nu. În aceste populații, ghidurile recomandă TTGO ca test preferat pentru detectarea tulburărilor de toleranță la glucoză.
Surse
- Abdul-Ghani MA, Tripathy D, DeFronzo RA. Contributions of β-cell dysfunction and insulin resistance to the pathogenesis of impaired glucose tolerance and impaired fasting glucose. Diabetes Care. 2006;29(5):1130–1139.
- Knowler WC, Barrett-Connor E, Fowler SE, et al. Reduction in the incidence of type 2 diabetes with lifestyle intervention or metformin. N Engl J Med. 2002;346(6):393–403.
- American Diabetes Association Professional Practice Committee. Standards of Care in Diabetes—2025. Diabetes Care. 2025;48(Suppl 1).
