MADOPAR DEPOT 100mg+25mg CAPS. CU ELIB. MODIF.

Ca tratament adjuvant în boala Parkinson la pacienții care primesc deja levodopa în asociere cu un inhibitor

de decarboxilază.

Nu există experiență clinică suficientă cu Madopar Depot nici la pacienții care nu au fost tratați anterior cu

levodopa, nici în asociere cu alte medicamente antiparkinsoniene sau în tratamentul pe termen lung.

Notă:

Madopar Depot nu este destinat pentru tratamentul fenomenelor motorii extrapiramidale induse de

medicamente și nici pentru tratamentul bolii Huntington.

Pentru a evita fluctuațiile răspunsului terapeutic, utilizarea Madopar într-o formă farmaceutică standard nemodificată poate fi înlocuită cu Madopar Depot.

Dozare

Doza de Madopar Depot depinde de severitatea sindromului Parkinson, eficacitatea optimă trebuind să fie determinată individual prin ajustarea atentă a dozei.

Trecerea de la Madopar standard la Madopar Depot trebuie să se facă de preferință de pe o zi pe alta. Ca doză zilnică de început, se recomandă în general menținerea administrării Madopar în forma standard din dimineața precedentă, urmată de aplicarea de Madopar Depot.

Secvența ulterioară trebuie determinată prin titrarea dozei.

Dacă este necesar, doza de Madopar Depot trebuie să fie crescută cu aproximativ 50% după 2 până la 3 zile, comparativ cu Madopar în formula standard, deoarece Madopar Depot capsule cu eliberare modificată are o biodisponibilitate mai mică. Efectul clinic al Madopar Depot poate fi obținut mai rapid dacă Madopar Depot este administrat în același timp cu Madopar standard sau Madopar LT.

Această combinație s-a dovedit a fi deosebit de utilă dimineața, cu prima doză de levodopa.

Tratamentul cu Madopar standard sau Madopar LT, comprimate pentru suspensie orală, trebuie reluat dacă răspunsul la Madopar Depot este inadecvat.

În timpul tratamentului cu Madopar Depot poate apărea diskinezie, care poate fi remediată prin prelungirea intervalului de administrare. Dozele individuale de Madopar Depot trebuie totuși să nu fie reduse.

Dacă se dorește un efect prelungit pe timpul nopții, se administrează 1 până la 2 capsule de Madopar Depot înainte de culcare, în plus față de tratamentul nemodificat din timpul zilei.

Indicații speciale de dozare Insuficiență renală

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienții cu insuficiență renală ușoară până la moderată (clearance-ul creatininei ≥ 30 ml/min) (vezi pct. 4.3).

La pacienții vârstnici, tratamentul trebuie să fie lent și gradual.

Pacienții cu boala Parkinson care sunt deja tratați cu un alt preparat antiparkinsonian pot lua și Madopar

Depot.

Totuși, de îndată ce efectul Madopar Depot este evident, doza celuilalt medicament trebuie verificată și, dacă este necesar, redusă lent și apoi întreruptă.

Mod de administrare

Capsulele de Madopar Depot trebuie înghițite întregi și nu trebuie mestecat.

Madopar Depot se administrează de obicei pe o perioadă mai lungă de timp (terapie de substituție). Dacă este bine tolerat, utilizarea nu este limitată.

-hipersensibilitate la substanțele active, soia, alune sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1,

-pacienţi cu vârsta sub 25 ani (dezvoltarea scheletală trebuie să fie completă),

-afecţiuni decompensate endocrine, de exemplu, hipertiroidism, sindrom Cushing, feocromocitom,

-boli metabolice, hepatice, renale și medulare grave,

-boli cardiace severe, de exemplu tahicardii severe, aritmii cardiace severe și insuficiență cardiacă,

-psihoze endogene și exogene,

-tratament cu rezerpină,

-tratament cu inhibitori neselectivi de MAO sau cu o combinație de inhibitori de MAO-A și MAO-B, din cauza riscului de crize hipertensive (vezi pct. 4.5),

-glaucom cu unghi închis.

Madopar Depot este contraindicat la femeile gravide sau femeile care pot rămâne gravide, în absenţa unei metode contraceptive adecvate (vezi pct. 4.6). Dacă apare o sarcină la o femeie care este în tratament cu Madopar, tratamentul trebuie întrerupt (conform recomandării medicului prescriptor).

La persoanele sensibile pot apărea reacții de hipersensibilitate.

Au fost raportate modificări ale hemogramei (anemie hemolitică, leucopenie și trombocitopenie) (vezi pct. 4.8). Au fost raportate cazuri izolate de agranulocitoză și pancitopenie la pacienții tratați cu

levodopa/benserazidă pentru care asocierea cu Madopar nu a putut fi stabilită, dar nici nu a putut fi complet exclusă. Prin urmare, hemograma pacientului trebuie verificată frecvent în timpul fazei de ajustare și în mod regulat pe durata tratamentului.

Se recomandă prudență la pacienții cu antecedente de infarct miocardic, aritmii cardiace existente, tulburări circulatorii coronariene sau insuficiență cardiacă. Prin urmare, investigațiile asupra sistemului circulator și ECG trebuie efectuate frecvent în timpul fazei de ajustare și în mod regulat pe durata tratamentului.

Pacienții cu antecedente de ulcer gastrointestinal și osteomalacie trebuie monitorizați îndeaproape de către un

medic.

La pacienţii cu glaucom cu unghi deschis se recomandă măsurarea periodică a presiunii intraoculare pentru că, teoretic, levodopa poate să crească presiunea intraoculară.

La pacienții cu factori de risc (de exemplu, pacienți vârstnici, utilizarea concomitentă de medicamente antihipertensive sau a altor medicamente cu potențial ortostatic), poate apărea ocazional hipotensiune arterială ortostatică (vezi pct. 4.8). Acești pacienți, precum și pacienții cu hipotensiune arterială ortostatică, trebuie monitorizați cu atenție, în special la începutul tratamentului sau în momentul creșterii dozei. Totuși, hipotensiunea arterială ortostatică poate fi de regulă controlată prin reducerea dozei de Madopar Depot.

Reacțiile adverse gastrointestinale, cum sunt greața, vărsăturile și diareea (vezi pct. 4.8), care apar în

principal la începutul tratamentului, pot fi în mare parte controlate prin administrarea Madopar Depot cu

unele alimente cu conținut scăzut de proteine (de exemplu produse de patiserie, biscuiți, pesmet sau produse similare), lichide sau prin creșterea mai lentă a dozei.

În timpul tratamentului cu Madopar Depot pot apărea episoade de depresie (vezi pct. 4.8). Totuși, acestea pot face parte, de asemenea, din tabloul clinic al pacienților cu boala Parkinson. Prin urmare, toţi pacienţii

trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru modificări de natură psihologică şi depresie, însoţită sau nu de ideaţie suicidară.

Sindromul de dereglare a dopaminei (SDD): Un număr mic de pacienți prezintă tulburări cognitive și comportamentale care pot fi atribuite direct administrării unor doze crescute de medicament, în afara recomandării medicale.

Tratamentul cu Madopar Depot nu trebuie întrerupt brusc. După mulți ani de tratament cu preparate care conțin levodopa, întreruperea bruscă poate duce la manifestarea sindromului neuroleptic malign

(hiperpirexie, rigiditate musculară, posibile tulburări psihice şi concentraţii plasmatice crescute ale

creatinfosfokinazei). În cazurile severe, pot apărea, de asemenea, mioglobinurie, rabdomioliză și insuficiență renală acută sau criză akinetică. Aceste stări pun în pericol viața. Dacă apar aceste simptome, pacientul

trebuie ținut sub observație medicală și, dacă este necesar, spitalizat. Trebuie inițiat imediat tratamentul simptomatic adecvat, care poate include și reluarea tratamentului cu Madopar Depot, după o evaluare

adecvată. Prin urmare, pauzele de levodopa indicate din motive terapeutice pot fi efectuate numai în mediu

clinic.

Diskinezia (de exemplu, coreiformă sau atetotică; vezi pct. 4.8) într-un stadiu avansat al tratamentului poate

fi de regulă controlată prin reducerea dozei.

Fluctuațiile răspunsului terapeutic (akinezie, deteriorare la sfârşitul intervalului de administrare şi fenomene de tip „on-off”; vezi pct. 4.8) pot apărea după un tratament pe termen lung și sunt de degulă diminuate sau transformate în forme tolerabile prin ajustarea dozei și administrarea de doze mai mici cu o frecvenţă mai mare. Se poate realiza ulterior o încercare de creştere a dozei de levodopa pentru mărirea efectului terapeutic (vezi pct. 4.2).

În cazul anesteziei generale, tratamentul cu Madopar trebuie continuat, pe cât posibil, până în momentul

intervenției chirurgicale, cu excepția cazului în care se administrează halotan. Dacă este necesară anestezia generală cu halotan, administrarea Madopar trebuie întreruptă cu 12 până la 48 de ore înainte de intervenția chirurgicală, deoarece administrarea concomitentă de Madopar și halotan poate duce la oscilaţii ale tensiunii arteriale și/sau aritmii. Terapia cu Madopar trebuie reluată după intervenţia chirurgicală; dozajul trebuie crescut treptat până la nivelul de dinainte de intervenţie.

Levodopa a fost asociată cu somnolență și episoade de instalare bruscă a somnului. Instalarea bruscă a

somnului în timpul activităţilor zilnice, în unele cazuri fără conştientizare sau semne de avertizare, a fost

raportată foarte rar.

Pacienţii trebuie informaţi şi se impune precauţie în timp ce conduc vehicule sau folosesc utilaje, în cursul

tratamentului cu levodopa. Pacienţii care au prezentat somnolenţă şi/sau un episod de instalare bruscă a

somnului, trebuie să evite să conducă vehicule sau să folosească utilaje. Mai mult, se poate lua în considerare

o reducere a dozelor sau încheierea terapiei (vezi pct. 4.7).

Tulburări legate de controlul impulsurilor

Pacienţii trebuie monitorizaţi periodic pentru a observa instalarea tulburărilor legate de controlul

impulsurilor. Pacienţii şi persoanele care îi au în îngrijire trebuie să fie conştienţi de faptul că la pacienţii trataţi cu agonişti dopaminergici şi/sau alte tratamente dopaminergice care conţin levodopa, inclusiv Madopar, pot dezvolta simptome comportamentale ale tulburărilor legate de controlul impulsurilor.

Acestea includ dependenţa patologică de jocuri de noroc, libidoul crescut, hipersexualitatea, dependenţa

compulsivă de a cheltui sau de a cumpăra, apetit alimentar excesiv sau compulsiv. Se recomandă revizuirea tratamentului dacă apar astfel de simptome.

Teste de laborator

În timpul tratamentului cu Madopar se recomandă evaluarea periodică a funcţiilor hematopoietice, hepatice, renale şi cardiovasculare. La pacienţii cu diabet zaharat trebuie să se determine frecvent glicemia, iar dozele de medicamente antidiabetice trebuie ajustate în funcţie de valorile glicemiei.

Melanom malign

Studiile epidemiologice au arătat că pacienţii cu boala Parkinson prezintă un risc de aproximativ 2 până la 6 ori mai mare de a dezvolta melanom în comparație cu populația generală. Nu este clar dacă riscul crescut

observat a fost determinat de boala Parkinson sau de alţi factori, cum ar fi tratamentul cu levodopa. Prin urmare, în cazul tratamentului cu Madopar, pacienţii şi medicii sunt sfătuiți să efectueze periodic examinări ale pielii pentru a detecta modificări suspecte care pot indica melanom. Examinările regulate ale pielii trebuie efectuate de persoane calificate în domeniu (de exemplu, medici dermatologi).

Interacţiuni farmacocinetice

Administrarea concomitentă a unui medicament anticolinergic, trihexifenidil, cu forma de dozare standard de levodopa benserazidă reduce viteza, dar nu și gradul de absorbție al levodopa. Trihexifenidil administrat

concomitent cu formele farmaceutice de levodopa benserazidă cu eliberare modificată nu afectează

farmacocinetica levodopa.

Administrarea asociată a unui antiacid cu formele farmaceutice de levodopa benserazidă cu eliberare modificată scade gradul de absorbție al levodopa la 32%.

Sulfatul feros scade concentrația plasmatică maximă și ASC a levodopa cu 30%-50%.

Modificările farmacocinetice observate în timpul administrării, asociate cu sulfat feros sunt clinic semnificative numai la o parte dintre pacienţi.

Metoclopramida crește rata de absorbție a levodopa.

Domperidona poate crește biodisponibilitatea levodopei ca rezultat al creșterii absorbției levodopa în intestin. Poate exista un risc crescut de aritmii cardiace în cazul utilizării concomitente de levodopa și domperidonă.

Interacţiuni farmacodinamice

Medicamente cu efect asupra sistemului motor extrapiramidal:

Opioidele, medicația antihipertensivă care conține rezerpină și neurolepticele inhibă acțiunea Madopar

Depot.

Antipsihotice

Administrarea concomitentă a medicamentelor antipsihotice cu medicamente cu proprietăţi de blocare a receptorilor dopaminergici, în special antagonişti ai receptorilor D2, poate antagoniza efectele

antiparkinsoniene ale Madopar și, prin urmare, trebuie efectuată cu precauție. Pacienții trebuie monitorizați cu atenție pentru detectarea scăderii efectului antiparkinsonian sau a agravării simptomelor parkinsoniene.

Inhibitori de MAO

Madopar Depot nu trebuie administrat concomitent cu inhibitori neselectivi ireversibili ai monoaminoxidazei (MAO). Nu este contraindicată administrarea unui inhibitor pur de MAO-B (de exemplu selegilină, până la 10 mg pe zi, sau rasagilină) sau a unui inhibitor selectiv de MAO-A (de exemplu, moclobemidă). Selegilina poate eventual să potențeze efectul antiparkinsonian al levodopa, fără a provoca interacțiuni periculoase.

Administrarea concomitentă a inhibitorilor de MAO-A și MAO-B corespunde efectului de inhibare

neselectivă a MAO. Din acest motiv, nu trebuie administrate concomitent cu Madopar Depot (vezi pct. 4.3). Dacă se administrează concomitent un inhibitor neselectiv ireversibil de MAO (de exemplu tranilcipromină), pot apărea crize hipertensive – posibil până la 2 săptămâni după întreruperea inhibitorului MAO. Prin urmare, trebuie să existe un interval fără tratament de cel puțin 2 săptămâni între întreruperea tratamentului cu un inhibitor neselectiv de MAO și începerea tratamentului cu Madopar Depot.

Simpatomimetice

Administrarea concomitentă de Madopar Depot cu medicamente simpatomimetice, cum ar fi epinefrina, norepinefrina, isoproterenolul sau amfetamina, poate potența efectul acestora și, prin urmare, utilizarea acestor asocieri nu este recomandată. Dacă este necesară administrarea concomitentă, este esențială supravegherea atentă a sistemului cardiovascular și, la nevoie, se vor reduce dozele de medicamente simpatomimetice.

Alte medicamente antiparkinsoniene

Prin analogie cu formula standard, se poate presupune că Madopar Depot poate fi combinat cu toți agenții antiparkinsonieni cunoscuți (de exemplu, agoniști dopaminergici, amantadină, anticolinergice, selegilină,

bromocriptină). Totuși, acest lucru poate crește atât efectele dorite, cât și pe cele nedorite ale tratamentului și poate face necesară reducerea dozei de Madopar Depot sau a celorlalte substanțe. Când este inițiat un tratament adjuvant cu un inhibitor COMT, poate fi necesară reducerea dozei de Madopar Depot. Nu au fost efectuate studii suplimentare cu Madopar Depot privind interacțiunile cu alte medicamente pentru boala Parkinson. Poate fi necesară o reducere a celorlalte substanțe sau a Madopar Depot. Dacă Madopar Depot este adăugat la o terapie, tratamentul existent cu anticolinergice nu trebuie întrerupt brusc, deoarece efectul levodopa nu începe imediat.

Antihipertensive

Hipotensiunea ortostatică simptomatică a fost observată la pacienţii care erau în tratament cu medicamente antihipertensive şi cărora li s-a adăugat levodopa în asociere cu un inhibitor de decarboxilază. Deoarece

poate apărea un efect crescut al antihipertensivelor, tensiunea arterială trebuie monitorizată în mod regulat și, dacă este necesar, trebuie efectuate ajustări ale dozei.

Mese bogate în proteine

Administrarea Madopar Depot concomitent cu o masă bogată în proteine poate duce la o reducere a efectului Madopar Depot, deoarece levodopa este un aminoacid neutru de dimensiuni mari (LNAA), care concurează cu LNAA din proteinele alimentare în traversarea mucoasei gastrice şi a barierei hematoencefalice.

Interferenţa cu testele de laborator

Diverse teste de laborator pot fi perturbate:

administrarea de levodopa poate influenţa rezultatele testelor de laborator pentru catecolamine, creatinină, acid uric şi glicozurie;

rezultatele testului de urină pot fi fals pozitive pentru corpi cetonici (fierberea probei de urină nu modifică această reacție);

detectarea fals-negativă a glucozei din urină atunci când se utilizează metoda glucoxidazei; pot să apară rezultate fals-pozitive ale testului Coombs.

Observație

Anestezia generală cu halotan

Dacă este necesară anestezia generală cu halotan, administrarea Madopar Depot trebuie întreruptă cu 12 până la 48 de ore înainte de intervenția chirurgicală, deoarece altfel pot să apară oscilaţii ale tensiunii arteriale

și/sau aritmii.

Pe tema anesteziei generale în prezența altor anestezice, vezi pct. 4.4.

Fertilitate

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra fertilităţii. Sarcină

Înainte de începerea tratamentului, se recomandă efectuarea unui test de sarcină pentru excluderea unei posibile sarcini. Madopar Depot nu trebuie utilizat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3), deoarece nu există experiență la om, iar în studiile pe animale a fost descrisă toxicitate pentru reproducere pentru ambele substanțe active (vezi pct. 5.3). Femeile cu potenţial fertil trebuie să utilizeze metode adecvate de

contracepţie pe durata tratamentului cu Madopar Depot. În cazul apariției unei sarcini, Madopar Depot

trebuie întrerupt prin reducerea treptată a dozei. Alăptare

Levodopa inhibă secreția de prolactină și, prin urmare, lactația. Deoarece nu se știe dacă benserazida se

excretă în laptele matern și au fost observate modificări degenerative ale scheletului la animalele în creștere după administrarea de benserazidă, femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu Madopar Depot. Dacă tratamentul cu Madopar Depot este necesar în timpul alăptării, alăptarea trebuie întreruptă.

Madopar poate avea o influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Pacienţii care urmează tratament cu Madopar Depot şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de instalare bruscă a somnului trebuie sfătuiți să evite să conducă vehicule sau să se implice în activităţi în care afectarea stării de vigilenţă îi poate pune în pericol, pe ei înşişi şi pe ceilalţi, de accidente grave sau deces până la

încetarea episoadelor de somnolenţă sau de instalare bruscă a somnului (vezi pct. 4.4).

La administrarea de Madopar Depot pot apărea următoarele reacții adverse, a căror frecvență nu este cunoscută, adică nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile.

Estimarea categoriei corespunzătoare de frecvenţă se bazează pe următoarea convenţie:

foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10),

mai puţin frecvente (≥ 1/1 000 şi < 1/100),

rare (≥ 1/10 000 şi <1/1 000),

foarte rare (<1/10 000) sau

cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

*Aceste reacţii pot apărea în special la pacienţii vârstnici şi la pacienţii care au în antecedente astfel de afecţiuni.

Tulburări legate de controlul impulsurilor

Dependenţa patologică de jocuri de noroc, libidoul crescut, hipersexualitatea, dependenţa compulsivă de a cheltui sau de a cumpăra, apetitul alimentar excesiv sau compulsiv pot apărea la pacienţii trataţi cu agonişti ai dopaminei sau alte medicamente dopaminergice care conţin levodopa, inclusiv Madopar (vezi pct. 4.4).

Tulburări ale sistemului nervos

În stadiile avansate ale tratamentului cu Madopar, poate apărea diskinezie (de exemplu, coreiformă sau

atetotică) (vezi pct. 4.4). Acestea sunt în general dependente de doză şi pot dispărea sau se pot ameliora după

ajustarea dozelor.

De asemenea, în cazul tratamentului prelungit pot apărea fluctuații ale răspunsului terapeutic (akinezie, deteriorare la sfârşitul intervalului de administrare şi fenomene de tip „on-off”) (vezi pct. 4.4). În mod

obişnuit, acestea pot fi eliminate sau transformate în forme tolerabile prin administrarea de doze mai mici cu o frecvenţă mai mare. Se poate realiza ulterior o încercare de creştere a dozelor pentru mărirea efectului terapeutic.

Madopar este asociat cu somnolenţă şi foarte rar cu somnolenţă excesivă în timpul zilei şi episoade de somn cu instalare bruscă (vezi pct. 4.4).

Tulburări vasculare

Tulburările ortostatice se ameliorează, de regulă, prin reducerea dozei.

Tulburări gastro-intestinale

Reacţiile adverse gastro-intestinale care apar, în principal, în stadiile iniţiale ale tratamentului, pot fi controlate, în general, prin administrarea de Madopar cu alimente cu conținut scăzut de proteine (de exemplu produse de patiserie, biscuiți, pesmet sau produse similare) sau lichide sau prin creşterea treptată a dozei.

Investigaţii diagnostice

Este posibil ca urina să-şi schimbe culoarea (de obicei căpătând o tentă roşie care devine cu timpul mai închisă). Alte fluide biologice sau ţesuturi pot, de asemenea, prezenta modificări de culoare sau pete, inclusiv saliva, limba, dinții sau mucoasa bucală.

Uleiul vegetal hidrogenat poate provoca foarte rar reacții alergice.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la

Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

Bucureşti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

Simptomele supradozajului

Simptomele și semnele de supradozaj sunt calitativ similare cu ale reacțiilor adverse ale Madopar Depot în doze terapeutice, dar de magnitudine mai mare. Supradozajul poate duce la: reacţii adverse cardiovasculare (de exemplu, aritmii cardiace), tulburări psihice (de exemplu, confuzie şi insomnie), reacţii adverse gastro-intestinale (de exemplu, greaţă şi vărsături) şi mişcări involuntare anormale (vezi pct. 4.8).

Dacă supradozarea are loc cu o formă farmaceutică de levodopa benserazidă cu eliberare modificată, apariția simptomelor și a semnelor de supradozaj poate fi întârziată din cauza absorbției întârziate a substanței active în stomac.

Tratamentul supradozajului

Este necesară monitorizarea semnelor vitale şi iniţierea măsurilor suportive în funcţie de starea clinică a pacientului. În mod particular, pacienţii pot avea nevoie de tratament simptomatic pentru efectele cardiovasculare (de exemplu, antiaritmice) sau efecte la nivelul sistemului nervos central (de exemplu stimulante respiratorii, neuroleptice).

În plus, atunci când se utilizează forme farmaceutice cu eliberare modificată, absorbția ulterioară a substanței active trebuie prevenită utilizând o metodă adecvată.