SOLUTIE CONTRA AFTELOR BUCALE 2,425 mg/21,34 mg/ml PIC. BUCOFARINGIENE SOL.
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - SOLUTIE 2,425mg/21,34mg/ml
Soluţia se aplică pe o bucată de vată sau tampon de tifon steril, cu ajutorul picurǎtorului (4-5 picǎturi), de la o distanţă de 2-4 mm, apoi se badijonează zona lezată de 3-4 ori pe zi, cu cel puţin 2 ore înainte de mese. În cazul unor afte dureroase care îngreunează masticaţia, aplicarea se poate face înainte de masă.
Soluţie contra aftelor bucale nu se administreazǎ la copii mici, sub un an. Durata uzualǎ a tratamentului este de aproximativ 5 zile.
În cazul în care simptomele nu se amelioreazǎ dupǎ 2-3 zile de tratament, se impune reevaluarea
abordǎrii terapeutice.
Hipersensibilitate la lidocainǎ, la alte anestezice locale, la digluconat de clorhexidinǎ sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Nu se admite folosirea preparatului la copii mici, sub un an.
Utilizarea produsului este contraindicatǎ în afecţiunile la care se presupune cǎ soluţia bucofaringianǎ ar putea fi înghiţitǎ.
Numai pentru administrare bucofaringianǎ.
A nu se înghiţi dupǎ aplicarea pe mucoasa bucalǎ şi gingivalǎ.
A nu se utiliza în caz de ulceraţii şi descuamarea erozivǎ a mucoasei bucale.
Este necesarǎ reevaluarea tratamentului dacǎ simptomele persistǎ peste durata maximǎ recomandatǎ pentru utilizarea medicamentului şi/sau sunt asociate cu febrǎ.
Acest medicament conţine 44232 mg etanol/100 ml, adică până la 147,44 mg etanol/doză (5 picături). Poate fi dăunător persoanelor cu etilism.
Acest lucru trebuie avut în vedere la femeile gravide sau care alăptează, copii şi grupuri cu risc crescut cum sunt pacienţi cu boli hepatice sau epilepsie.
Nu se cunosc interacţiuni cu alte medicamente.
Clorhexidina este incompatibilǎ cu agenţii anionici, care sunt de obicei prezenţi în pastele de dinţi convenţionale. Prin urmare, se va clăti bine gura cu apă, după periaj cu pasta de dinţi, înainte de a utiliza acest medicament. Cele două produse nu se vor utiliza imediat, unul dupǎ celǎlalt, ci la un interval scurt de timp.
Nu existǎ studii adecvate privind utilizarea produsului la femeile însǎrcinate sau care alǎpteazǎ. Deoarece studiile la animale nu sunt întotdeauna predictive pentru rǎspunsul uman, acest medicament se va utiliza în timpul sarcinii numai dacǎ este absolut necesar.
Ca toate medicamentele, Soluţie contra aftelor bucale poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu
apar la toate persoanele. Clasificarea reactiilor adverse:
Reacţiile adverse sunt clasificate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie:
-reacţii adverse foarte frecvente (≥1/10);
-reacţii adverse frecvente (≥1/100 şi <1/10);
-reacţii adverse mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100);
-reacţii adverse rare (≥1/10000 şi <1/1000);
-reacţii adverse foarte rare (<1/10000);
-reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile);
Reacţiile adverse observate cu Soluţie contra aftelor bucale sunt în general uşoare şi dispar după
întreruperea tratamentului.
Reacţiile adverse datorate lidocainei sunt influenţate de dozǎ, şi pot fi:
-
Frecvente:
Tulburǎri vasculare: hipotensiune arterialǎ, hipertensiune arterialǎ. Tulburǎri gastro-intestinale: greaţǎ, vǎrsǎturi.
Tulburǎri ale sistemului nervos: parestezie, ameţeli. Tulburǎri cardiace: bradicardie.
-
Mai puţin frecvente:
Tulburǎri ale sistemului nervos: semne şi simptome de toxicitate CNS (convulsii, parestezie, amorţeli ale limbii, hiperacuzie, tulburǎri vizuale, tremurături, tinitus, dizartrie, CNS depresie).
-
Rare:
Tulburǎri cardiace: stop cardiac, aritmii cardiace.
Tulburǎri ale sistemului imunitar: reacţii alergice, reacţii anafilactice/şoc. Tulburări respiratorii: deprimare respiratorie.
Tulburări ale sistemului nervos: neuropatie, leziuni ale nervilor periferici.
Tulburări oculare: arahnoidită,diplopie.
Aceste reacţii adverse sunt, în general, legate de doză şi pot duce la niveluri plasmatice ridicate,cauzate de supradozare, absorbţie rapidă sau injectarea accidentală intravasculară sau pot rezulta dintr-o hipersensibilitate, toleranţă diminuatǎ din partea pacientului.
Cele mai frecvente reacţii adverse asociate cu digluconatul de clorhexidinǎ, sunt o oarecare colorare temporarǎ a dinţilor şi aaltor suprafeţe din zona de aplicare, o favorizare a formării calculului dentar şi o modificare în percepţia gustului.
Uneori se produce o senzaţie de arsură locală în momentul aplicării.
Mai puţin frecvent au fost raportate stomatite, gingivite, glosite, ulceraţii, gură uscată, hipoestezie, edem lingual şi parestezii.
Rar, se pot produce iritatii minore şi descuamari superficiale ale mucoasei bucale.
Rar, se poate produce mărirea de volum a glandelor parotide, reacţie care dispare după întreruperea tratamentului.
Foarte rar, se pot produce reacţii alergice severe.
În general, reacţiile adverse dispar dupǎ întreruperea tratamentului.
Deoarece produsul se administreazǎ topic, prin badijonarea mucoasei bucale şi nu se înghite, probabilitatea apariţiei reacţiilor adverse este foarte micǎ.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Nu este de aşteptat în condiţii normale de utilizare a medicamentului. Cu toate acestea, ca urmare a conţinutului de alcool al produsului, ingestia accidentalǎ de cantitǎţi mari la copii necesită o intervenţie medicală promptă cu măsuri adecvate.
Simptomele:
Clorhexidina este slab absorbită, atunci când este administratǎ oral. Pot să apară efecte locale cum ar fi senzaţie de arsurǎ la nivelul gurii şi gâtului. Este puţin probabil sǎ aparǎ efecte sistemice, dacă sunt ingerate volume mari. Cu toate acestea, ingerarea unor cantităţi mari poate provoca tulburǎri digestive (dureri epigastrice, diaree) şi dacă clorhexidina trece în sistemul general, pot să apară semne de toxicitate neurologice.
Lidocaina, ingeratǎ în cantităţi mari va determina o amorţeală temporară a limbii şi senzaţie de sufocare din cauza anesteziei joncţiunii orofaringiene.
Proceduri de urgenţă:
-
Nu se va încerca golirea stomacului.
-
Administrarea de lapte, apă de băut, ouă crude, poate fi recomandabil, cu condiţia ca sǎ fie
protejate căile respiratorii.
-
Măsuri generale de susţinere ar trebui să fie instituite după cum consideră necesar medicul.
Proprietăți farmacologice - SOLUTIE 2,425mg/21,34mg/ml
Grupa farmacoterapeutică: alte preparate pentru tratamentul oral local, codul ATC : A01AD11 Folosirea produsului are efect bactericid prin digluconatul de clorhexidină şi anestezic local prin lidocaină. Lidocaina, care este un anestezic local a fost încorporată pentru înlăturarea fenomenelor dureroase care însoţesc aftele bucale.
Digluconatul de clorhexidină este activ pe un spectru larg de microorganisme.
Molecula clorhexidinei reacţionează cu membrana microorganismelor, distrugând integritatea
membranei, intră în celulă şi precipită citoplasma, producând moartea celulei.
Lidocaina: este o pulbere cristalină albă, cu miros slab caracteristic, cu gust uşor amar şi produce pe limbă imediat un efect de anestezie. Este foarte uşor solubilă în alcool şi cloroform, uşor solubilă în eter şi benzen, solubilă în uleiuri grase şi insolubilă în apă. Se foloseşte pentru înlăturarea fenomenelor dureroase care însoţesc întotdeauna aftele bucale.
Avantajele lidocainei faţă de alte anestezice sunt următoarele:
-
are un indice terapeutic de 2 ori mai mare decât novocaina;
-
este neiritantă, stabilă, netoxică în concentraţia folosită şi adaptabilă pentru anestezia locală a
mucoaselor;
-
faţă de novocaină are o durată mai lungă de acţiune, iar efectul anestezic se instalează imediat;
faţă de anestezină nu prezintă nici un pericol de sensibilizare, adică lidocaina nu este un factor alergogen.
Absorbţie:
Lidocaina poate fi absorbitǎ după administrarea topică pe mucoase, rata şi gradul de absorbţie este
în funcţie de locul de aplicare, durata de expunere, concentraţie, şi doza totalǎ.
Lidocaina este, de asemenea, bine absorbită din tractul gastro-intestinal, dar puţin din ea apare nemodificatǎ în circulaţie din cauza biotransformǎrii în ficat.
Studiile farmacocinetice aratǎ cǎ aproximativ 30% din digluconatul de clorhexidinǎ este reţinut în cavitatea bucală in urma clătirii cu o soluţie 0,12%.
Digluconatul de clorhexidinǎ este eliberat lent în fluidele orale. Studiile realizate pe subiecţi umani si animale au demonstrat cǎ digluconatul de clorhexidina este slab absorbit din tractul gastro-intestinal. După administrarea topică pe mucoase, gradul de absorbţie al digluconatului de clorhexidinǎ este neglijabil.
Distribuţie:
Lidocaina traverseazǎ bariera hemato-encefalică şi bariera placentară, probabil prin difuziune pasivă. Studii ale metabolismului lidocainei prin administrarea unor preparate injectabile în bolus intravenos au arătat că timpulde înjumătăţire a acestei substanţe este de obicei1.5 - 2.0 ore. Din cauza ratei rapide de metabolizare a lidocainei, orice boalǎ care afecteazǎ funcţia hepaticǎ poate modifica cinetica lidocainei.
Disfuncţiile renale nu afectează cinetica lidocainei, dar poate creşte acumularea de metaboliţi.
La digluconatul de clorhexidinǎ, absorbţia sistemică, în cazul administrǎrii orale, este foarte slabǎ, de distribuţie, în principal prin ficat şi rinichi.
Metabolizare:
Lidocaina este metabolizată rapid de către ficat, metaboliţii şi substanţa nemodificată se excretă
prin rinichi.
La digluconatul de clorhexidinǎ, absorbţia sistemică, în cazul administrǎrii orale, este foarte slabǎ, de distribuţie, în principal prin ficat şi rinichi. Metabolismul este slab, nu se produce nici o degradare a moleculei.
Eliminare:
Aproximativ 90% din lidocaina administrată este excretată sub formă de diverşi metaboliţi, şi mai puţin de 10% este excretată sub formă nemodificată. Metabolitul din urină este un conjugat al 4-hidroxi-2,6-dimethylanilinei.
Excreţia de digluconat de clorhexidina are loc în primul rând prin materiile fecale (~ 90%). Mai
puţin de 1% din digluconatul de clorhexidinǎ ingerat este excretat prin urină.
Date preclinice de siguranţă
Nu există informaţii suplimentare, faţǎ de cele cuprinse în alte secţiuni ale RCP-ului.
Proprietăți farmaceutice - SOLUTIE 2,425mg/21,34mg/ml
3 ani - după ambalarea pentru comercializare
30 de zile - după prima deschidere a flaconului
Cutie cu un flacon din sticlă brună, închis cu sistem de închidere cu siguranţă şi picurător din
polietilenă; conţine 10 ml picături bucofaringiene, soluţie.