AURONAL 10 mg COMPR. CU ELIB. PREL.
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Interacțiuni cu
Restricții de utilizare
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului

Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - AURONAL 10mg
Doze
Hipertensiunea arterială
Doza trebuie ajustată individual. Tratamentul poate fi inițiat cu 5 mg o dată pe zi. În funcție de răspunsul pacientului la tratament, doza poate fi redusă la 2,5 mg sau crescută la 10 mg pe zi. Dacă este necesar se poate adăuga un alt medicament antihipertensiv. Doza standard pentru tratamentul de întreţinere este de 5 mg o dată pe zi.
Angina pectorală
Doza trebuie ajustată individual. Tratamentul trebuie iniţiat cu o doză de 5 mg o dată pe zi, şi dacă este necesar crescută la 10 mg o dată pe zi.
Vârstnici
Se recomandă iniţierea tratamentului cu cea mai mică doză disponibilă.
Insuficienţă renală
Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu afectare a funcţiei renale.
Insuficienţă hepatică
Pacienţii cu afectare a funcţiei hepatice ar putea avea o concentraţie plasmatică crescută de felodipină şi ar putea să răspundă la un tratament cu doze mai mici (vezi pct. 4.4).
Copii și adolescenți
Experienţa din studiile clinice referitoare la utilizarea felodipinei la pacienți copii și adolescenți cu hipertensiune arterială este limitată (vezi pct. 5.2).
Mod de administrare Administrare orală
Comprimatele trebuie administrate dimineața și trebuie înghițite cu apă. Pentru a menține proprietățile de eliberare prelungită, comprimatele nu trebuie să fie divizate, zdrobite sau mestecate. Comprimatele pot fi administrate pe stomacul gol sau după o masă uşoară, cu conţinut scăzut în grăsimi şi carbohidraţi.
-
Hipersensibilitate la substanța activă, sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1;
-
Sarcină;
-
Insuficiența cardiacă decompensată;
-
Infarct miocardic acut;
-
Angină pectorală instabilă;
-
Obstrucție valvulară cardiacă semnificativă hemodinamic;
-
Obstrucție dinamică la nivelul căii de ejecție ventriculare.
Eficacitatea şi siguranţa felodipinei în tratamentul de urgență al hipertensiunii arteriale nu au fost studiate.
Felodipina poate să determine hipotensiune arterială semnificativă cu apariţia ulterioară a tahicardiei. La pacienţii susceptibili, aceasta poate să conducă la apariţia ischemiei miocardice.
Felodipina este metabolizată la nivelul ficatului. Prin urmare, este de aşteptat ca la pacienţii cu funcţie hepatică semnificativ redusă, nivelul concentraţiei plasmatice şi răspunsul la tratament să fie mai mari (vezi pct. 4.2).
Administrarea concomitentă de medicamente care induc puternic sau inhibă enzimele CYP3A4 determină scăderea extensivă sau, respectiv creșterea concentrațiilor plasmatice ale felodipinei. Prin urmare, trebuie evitate astfel de asocieri (vezi pct. 4.5).
A fost raportată tumefiere gingivală ușoară la pacienţii cu gingivită/periodontită avansată. Această reacție poate fi evitată sau ameliorată prin igienă orală adecvată.
Auronal conține lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit total de lactază sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Felodipina este metabolizată în ficat de cromozomul P450 3A4 (CYP3A4). Administrarea concomitentă cu medicamente ce interferă cu sistemul enzimatic al CYP3A4 poate afecta concentraţia plasmatică a felodipinei.
Interacțiuni enzimatice
Substanţele care determină inhibarea sau inducţia enzimatică a izoenzimei 3A4 a citocromului P450 pot să exercite o influență asupra concentraţiei plasmatice de felodipină.
Interacțiuni care determină creșterea concentrației plasmatice de felodipină
Inhibitorii enzimei CYP3A4 s-au dovedit a determina o creștere a concentrațiilor plasmatice de felodipină. Cmax și ASC pentru felodipină au crescut de 8 ori și, respectiv de 6 ori în momentul în care felodipina a fost administrată concomitent cu itraconazolul, un inhibitor puternic al CYP3A4. În momentul în care felodipina și eritromicina au fost administrate concomitent, Cmax și ASC pentru felodipină au crescut aproximativ de 2,5 ori. Cimetidina a determinat creșterea cu aproximativ 55% a Cmax și ASC pentru felodipină. Asocierea cu inhibitori puternici CYP3A4 trebuie evitată.
În cazul unor evenimente adverse semnificative din punct de vedere clinic, datorate expunerii crescute la felodipină atunci când este asociată cu inhibitori puternici ai CYP3A4, trebuie luată în considerare ajustarea dozei de felodipină și/sau întreruperea inhibitorului CYP3A4.
Exemple:
-
Cimetidină
-
Eritromicină
-
Itraconazol
-
Ketoconazol
-
Medicamente antiretrovirale/inhibitori de protează (de ex. ritonavir)
-
Anumite flavonoide prezente în sucul de grapefruit
Comprimatele cu felodipină nu trebuie administrate concomitent cu sucul de grapefruit.
Interacțiuni care determină scăderea concentrației plasmatice de felodipină
Inductorii enzimatici ai sistemului citocromului P450 3A4 s-au dovedit a determina o scădere a concentrațiilor plasmatice de felodipină. În momentul în care felodipina a fost administrată concomitent cu carbamazepină, fenitoină sau fenobarbital, Cmax și ASC pentru felodipină au scăzut cu 82% și, respectiv 96%. Asocierea cu inductori puternici ai CYP3A4 trebuie evitată.
În cazul lipsei de eficacitate datorate expunerii scăzute la felodipină atunci când este asociată cu inductori potenți ai CYP3A4, trebuie luată în considerare ajustarea dozei de felodipină și/sau întreruperea administrării inductorului CYP3A4.
Exemple:
-
Fenitoină
-
Carbamazepină
-
Rifampicină
-
Barbiturice
-
Efavirenz
-
Nevirapină
-
Hypericum perforatum (sunătoare) Interacțiuni suplimentare
Tacrolimus: Felodipina poate creşte concentraţia plasmatică de tacrolimus. Atunci când sunt utilizate concomitent, concentraţia plasmatică a tacrolimus trebuie monitorizată şi poate fi necesară ajustarea dozei acestuia.
Ciclosporină: felodipina nu influențează concentrația plasmatică de ciclosporină.
Sarcina
Felodipina nu trebuie administrată în timpul sarcinii. În studiile non-clinice de toxicitate asupra funcției de reproducere, au fost evidențiate efecte asupra dezvoltării fetale, care sunt considerate a fi datorate acțiunii farmacologice a felodipinei.
Alăptarea
Felodipina a fost detectată în laptele matern, și datorită datelor insuficiente privind efectul potențial asupra sugarului, tratamentul nu este recomandat în timpul alăptării.
Fertilitatea
Nu există date privind efectele felodipinei asupra fertilității. Într-un studiu non-clinic de reproducere la șobolan (vezi pct. 5.3), au existat efecte asupra dezvoltării fetale, dar niciun efect asupra fertilității la doze apropiate de doza terapeutică.
Felodipina are o influenţă mică sau moderată asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Dacă pacienţii care utilizează felodipină prezintă cefalee, greaţă, amețeli sau fatigabilitate, capacitatea de reacţie poate fi afectată. Se recomandă precauţie, în special la inițierea tratamentului.
Rezumatul profilului de siguranță
Felodipina poate să determine înroşire a feței, cefalee, palpitaţii, ameţeli şi fatigabilitate. Cele mai multe dintre aceste reacţii adverse sunt dependente de doză şi apar la iniţierea tratamentului sau după o creştere a dozei. Dacă apar astfel de reacţii, ele sunt de obicei tranzitorii şi se reduc ca intensitate în timp.
La pacienţii tratați cu felodipină poate să apară edem la nivelul gleznei. Apare prin vasodilataţie precapilară şi nu se asociază cu retenţia generalizată de fluide.
A fost raportată tumefiere gingivală ușoară la pacienţii cu gingivită/periodontită avansată. Această reacție poate fi evitată sau ameliorată prin igienă orală adecvată.
Lista reacțiilor adverse sub formă de tabel
Reacțiile adverse prezentate mai jos au fost identificate din studii clinice și din supravegherea de după punerea pe piață.
A fost folosită următoarea convenție pentru definirea frecvenţei
| Foarte frecvente (≥1/10) |
| Frecvente (≥1/100 şi <1/10) |
| Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100) |
| Rare (≥1/10000 şi <1/1000) |
| Foarte rare (<1/10000), |
Cu frecvenţă necunoscută (frecvența nu poate fi estimată din datele disponibile)
| Clasificare pe aparate, sisteme şi organe | Frecvență | Reacție adversă |
| Tulburări ale sistemului nervos | Frecvente | Cefalee |
| Mai puțin frecvente | Amețeli, parestezie | |
| Tulburări cardiace | Mai puțin frecvente | Tahicardie, palpitaţii |
| Tulburări vasculare | Frecvente | Înroşire a feței |
| Mai puțin frecvente | Hipotensiune arterială | |
| Rare | Sincopă | |
| Tulburări gastro-intestinale | Mai puțin frecvente | Greaţă, dureri abdominale |
| Rare | Vărsături | |
| Foarte rare | Hiperplazie gingivală, gingivită | |
| Tulburări hepatobiliare | Foarte rare | Creştere a concentrațiilor enzimelor hepatice |
| Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat | Mai puțin frecvente | Erupții cutanate tranzitorii, prurit |
| Rare | Urticarie | |
| Foarte rare | Reacţii de fotosensibilitate, vasculită leucocitoclastică | |
| Tulburări musculo-scheletice | Rare | Artralgie, mialgie |
| Tulburări renale şi ale căilor urinare | Foarte rare | Polakiurie |
| Tulburări ale aparatului genital şi sânului | Rare | Impotenţă/disfuncţie sexuală |
| Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare | Foarte frecvente | Edem periferic |
| Mai puțin frecvente | Fatigabilitate | |
| Foarte rare | Reacții de hipersensibilitate, de exemplu angioedem, pirexie |
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată direct la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro
Simptome
Supradozajul poate produce vasodilataţie periferică accentuată cu hipotensiune arterială marcată, însoţite, uneori, de bradicardie.
Tratament
Dacă se justifică: cărbune activat, lavaj gastric dacă se efectuează în termen de o oră de la ingestie. În cazul apariției hipotensiunii arteriale severe trebuie instituit tratament simptomatic.
Pacientul trebuie aşezat în clinostatism cu picioarele ridicate. În cazul în care este însoțită de bradicardie trebuie administrată intravenos atropină 0,5 – 1 mg. Dacă acest lucru nu este suficient, volemia trebuie crescută prin perfuzie de exemplu glucoză, soluţie salină sau dextran. Medicamente simpatomimetice cu efect predominant alfa 1-adrenergic pot fi administrate în cazul în care măsurile menționate mai sus nu sunt suficiente.
.
Proprietăți farmacologice - AURONAL 10mg
Grupa farmacoterapeutică: Blocante selective ale canalelor de calciu cu efect preponderent vascular, derivaţi de dihidropiridine, codul ATC: C08CA02
Felodipina este un blocant al canalelor de calciu la nivel vascular, care scade tensiunea arterială prin scăderea rezistenţei vasculare periferice. Datorită gradului ridicat de selectivitate pentru mușchii netezi de la nivelul arteriolelor, felodipina, la doze terapeutice nu are efect direct asupra contractilității miocardice şi conducerii impulsului în sistemul excito-conductor cardiac. Deoarece nu are niciun efect asupra musculaturii netede venoase, sau de control vasomotor adrenergic, felodipina nu este asociată cu hipotensiune arterială ortostatică.
Felodipina are un ușor efect natriuretic/diuretic astfel că nu produce retenţie de lichide.
Efecte farmacodinamice
Felodipina este eficientă în toate gradele de hipertensiune arterială. Poate fi administrată ca monoterapie sau în asociere cu alte medicamente antihipertensive, de exemplu beta-blocante, diuretice sau inhibitori ai enzimei de conversie, pentru a obţine un efect antihipertensiv crescut. Felodipina determină atât reducerea tensiunii arteriale sistolice, cât şi diastolice şi este indicată în tratamentul hipertensiunii arteriale sistolice izolate.
Felodipina are efecte antianginoase şi antiischemice prin îmbunătăţirea raportului dintre necesarul şi aportul de oxigen la nivel miocardic. Felodipina scade rezistenţa vasculară coronariană, iar debitul sanguin coronarian şi aportul de oxigen miocardic cresc ca urmare a dilataţiei arterelor şi arteriolelor epicardice. Scăderea tensiunii arteriale determinată de felodipină duce la scăderea efortului ventriculului stâng şi a necesarului de oxigen la nivel miocardic.
Felodipina ameliorează toleranţa la efort şi scade numărul de crize anginoase la pacienţii cu angină pectorală stabilă indusă de efort. La pacienţii cu angină pectoral stabilă, felodipina se poate administra în monoterapie sau în asociere cu beta-blocante.
Efecte hemodinamice
Principalul efect hemodinamic al felodipinei constă în reducerea rezistenţei vasculare periferice totale, ceea ce determină scăderea presiunii arteriale. Aceste efecte sunt dependente de doză. În general, o scădere a tensiunii arteriale este evidentă la 2 ore după administrarea primei doze şi durează cel puţin 24 ore, și raportul între concentraţia plasmatică minimă și maximă a medicamentului este, de obicei, cu mult peste 50%.
Concentraţia plasmatică a felodipinei şi scăderea rezistenţei periferice totale şi a tensiunii arteriale sunt direct proporţionale.
Efecte cardiace
La dozele terapeutice, felodipina nu are niciun efect la nivel cardiac asupra contractilităţii, conducerii atrioventriculare sau perioadei refractare.
Tratamentul antihipertensiv cu felodipină este asociat cu regresie semnificativă a hipertrofiei ventriculare stângi preexistente.
Efecte la nivel renal
Felodipina are un efect natriuretic şi diuretic datorită reabsorbției tubulare reduse de sodiu filtrat. Felodipina nu influenţează excreţia zilnică de potasiu. Rezistenţa vasculară renală este scăzută după administrarea felodipinei. Felodipina nu influențează excreția urinară de albumină.
În caz de transplant renal tratat cu ciclosporină, felodipina scade tensiunea arterială şi ameliorează atât circulaţia renală cât şi rata filtrării glomerulare. De asemenea, felodipina poate ameliora funcţia precoce a grefei renale.
Eficacitate clinică
În studiul clinic TOH (Tratamentul Optim în Hipertensiunea Arterială), efectul asupra evenimentelor cardiovasculare majore (de exemplu infarct miocardic acut, accident vascular cerebral și deces de cauză cardiovasculară) a fost studiat în raport cu obiectivele tensiunii arteriale diastolice < 90 mmHg,
< 85 mmHg and < 80 mmHg și tensiunea arterială atinsă în urma tratamentului cu felodipină ca terapie de bază.
Un număr total de 18790 de pacienți cu hipertensiune arterială (TAD 100 – 115 mmHg), cu vârsta cuprinsă între 50 – 80 ani, au fost monitorizați pe o perioadă medie de 3,8 ani (interval 3,3 – 4,9 ani). Felodipina a fost administrată ca monoterapie sau în asociere cu un beta-blocant, și/sau un inhibitor al ECA și/sau un diuretic. Studiul clinic a evidențiat randamente de reducere a TAS și TAD de până la 139 mmHG și respectiv 83 mmHg.
Conform studiului clinic STOP-2 (Swedish Trial in Old Patients with Hypertension-2 study), la care au participat 6614 pacienți, cu vârsta cuprinsă între 70 – 84 ani, antagoniștii dihidropiridinici ai calciului (felodipină și isradipină) au evidențiat același efect preventiv asupra mortalității și morbidității cardiovasculare ca și alte clase de medicamente antihipertensive utilizate în mod obișnuit – inhibitori ai ECA, beta-blocante și diuretice.
Copii și adolescenți
Experiența din studiile clinice, referitoare la utilizarea felodipinei la pacienții copii și adolescenți cu hipertensiune arterială, este limitată. Într-un studiu clinic, randomizat, dublu-orb, cu o durată de 3 săptămâni, cu braţe paralele de studiu, la copii cu vârsta cuprinsă între 6-16 ani cu hipertensiune arterială primară, efectele antihipertensive ale administrării o dată pe zi de felodipină 2,5 mg (n=33), 5 mg (n=33) şi 10 mg (n=31) au fost comparate cu cele obţinute de grupul care a primit placebo (n=35). Studiul nu a reuşit să demonstreze eficacitatea tratamentului cu felodipină în reducerea tensiunii arteriale la copii cu vârsta cuprinsă între 6-16 ani (vezi pct. 4.2).
Nu au fost studiate efectele pe termen lung ale felodipinei asupra creşterii, pubertăţii şi dezvoltării în general. De asemenea, nu a fost stabilită eficacitatea pe termen lung a terapiei antihipertensive administrată la copii şi adolescenţi pentru a reduce ratele de morbiditate şi mortalitate cardiovasculare în perioada adultă.
Absorbție
Felodipina este administrată sub formă de comprimate cu eliberare prelungită, din care este complet absorbită la nivelul tractului gastro-intestinal. Biodisponibilitatea sistemică a felodipinei este de aproximativ 15-20% şi este independentă de doză în intervalul dozelor terapeutice. Comprimatele cu eliberare prelungită produc o fază de absorbție prelungită a felodipinei. Acest lucru duce la concentrații plasmatice de felodipină chiar în intervalul terapeutic pentru 24 de ore. Concentraţia plasmatică maximă (Cmax) este atinsă în 3 până la 5 ore după administrarea comprimateor cu eliberare prelungită. Rata dar nu și gradul de absorbție al felodipinei este crescută atunci când este utilizat concomitent cu alimente cu un conținut ridicat de grăsimi.
Distribuție
Felodipina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 99%. Se leagă predominant de fracțiunea albumină. Volumul de distribuție la starea de echilibru este de 10 l/kg.
Metabolizare
Felodipina este metabolizată extensiv în ficat de către citocromul P450 3A4 (CYP3A4) și toți metaboliţii identificați sunt inactivi. Felodipina este un medicament cu clearence ridicat, cu un clearance mediu sanguin de 1200 ml/min. Nu există nicio acumulare semnificativă în timpul tratamentului de lungă durată.
Pacienții vârstnici și pacienții cu funcție hepatică redusă prezintă în medie concentrații plasmatice de felodipină mai mari decât pacienții tineri. Farmacocinetica felodipinei nu este modificată la pacienții cu insuficiență renală, inclusiv la cei care efectuează hemodializă.
Eliminare
Timpul de înjumătățire prin eliminare al felodipinei este de aproximativ 25 de ore și starea de echilibru este atinsă după 5 zile. Nu există niciun risc de acumulare al felodipinei în cazul tratamentului pe termen lung. Aproximativ 70% din doza administrată este excretată sub formă de metaboliți, prin urină; fracția rămasă este excretată prin materiile fecale. Mai puţin de 0,5% din doza administrată se regăsește sub formă nemodificată în urină.
Linearitate/Non-linearitate
Concentrațiile plasmatice sunt direct proporționale cu doza în intervalul de doze terapeutice 2,5 mg – 10 mg.
Copii și adolescenți
Într-un studiu farmacocinetic cu doză unică (felodipină cu eliberare prelungită 5 mg) în care au fost incluşi copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 6 și 16 ani (n=12), nu s-a observat nicio asociere între vârsta pacienţilor şi ASC, Cmax sau timpul de înjumătăţire ale felodipinei.
Date preclinice de siguranţă
Toxicitate asupra funcției de reproducere
Într-un studiu asupra fertilității și performanței reproductive generale la șobolanii tratați cu felodipină, în grupurile care au primit doze medii și mari de felodipină, s-a observat o naștere prelungită, ce a determinat travaliu dificil/număr mare al deceselor fetale și decese postnatale timpurii. Aceste efecte au fost atribuite efectului inhibitor al felodipinei în doze mari asupra contractilității uterine. Nu au fost observate tulburări ale fertilității la șobolani atunci când au fost administrate doze din intervalul terapeutic.
Studiile asupra reproducerii la iepuri au evidențiat o mărire reversibilă, dependentă de doză a glandelor mamare la femelele mamă și anomalii ale degetelor, dependente de doză la fetus. Anomaliile la fetus au apărut atunci când felodipina a fost administrată în timpul dezvoltării fetale precoce (înainte de ziua 15 a sarcinii). Într-un studiu privind reproducerea la maimuțe, a fost observată o poziție anormală a falangei(lor) distale.
Nu au existat alte constatări preclinice considerate a fi de interes și rezultatele referitoare la reproducere sunt considerate a fi legate de acțiunea farmacologică a felodipinei atunci când este administrată animalelor normotensive. Relevanța acestor constatări pentru pacienții care utilizează felodipină este necunoscută. Cu toate acestea, în informațiile înregistrate în bazele de date interne ale pacienților privind siguranța, nu au existat incidente clinice raportate de modificări falangiene la făt/nou-născut expus la felodipină în uter.
