AMBROXOL AL 7,5 mg/ml PIC. ORALE, SOL.
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - AMBROXOL 7,5mg/ml
Tratament mucolitic al bolilor bronhopulmonare acute şi cronice, însoţite de formarea de mucus bronşic vâscos dificil de transportat şi expectorat.
Doze
Un ml picături orale, soluţie conţine clorhidrat de ambroxol 7,5 mg. Un ml = 15 picături. Sunt recomandate următoarele doze de Ambroxol AL 7,5 mg/ml picături orale, soluţie:
-Copii şi adolescenţi
Copii cu vârsta cuprinsă între 6 – 12 ani: doza recomandată este de 15 mg clorhidrat de ambroxol (2 ml picături orale, soluţie) de 2 –3 ori pe zi, în funcţie de gravitatea afecţiunii.
Copii cu vârsta cuprinsă între 2 – 6 ani: doza recomandată este de 7,5 mg clorhidrat de ambroxol (un ml picături orale, soluţie) de 3 ori pe zi.
Copii cu vârsta cuprinsă între 1 – 2 ani: doza recomandată este de 7,5 mg clorhidrat de ambroxol (un ml picături orale, soluţie) de 2 ori pe zi.
-Adulţi şi adolescenţi: doza recomandată este de 30 mg clorhidrat de ambroxol (4 ml picături orale, soluţie) de 3 ori pe zi în primele 2-3 zile, ulterior 30 mg clorhidrat de ambroxol (4 ml picături orale, soluţie) de 2 ori pe zi.
Pentru adulţi, la nevoie dozele pot fi crescute până la 60 mg clorhidrat de ambroxol (8 ml picături orale, soluţie) de 2 ori pe zi.
Mod de administrare
Ambroxol AL 7,5 mg/ml picături orale, soluţie trebuie administrat în timpul meselor. Ambroxol AL 7,5 mg/ml picături orale, soluţie nu trebuie utilizat mai mult de 4 - 5 zile fără recomandarea medicului.
Ambroxol AL nu trebuie utilizat la pacienţii cu hipersensibilitate cunoscută la ambroxol sau la oricare dintre excipienţi.
Foarte rar s-au raportat leziuni cutanate grave, cum sunt sindromul Stevens Johnson sau sindromul Lyell (necroliză epidermică toxică), în asociere temporală cu administrarea de substanţe mucolitice, cum este ambroxolul. Cele mai multe dintre acestea ar putea fi explicate prin gravitatea afecţiunii de bază sau prin tratamentul concomitent.
Dacă apar noi leziuni cutanate sau ale mucoaselor, pacientul trebuie imediat reevaluat de către medic şi tratamentul cu ambroxol trebuie întrerupt.
Datorită posibilei acumulări de secreţii traheobronşice, Ambroxol AL trebuie utilizat doar cu precauţie în cazul alterării funcţiei bronhomotorii şi cantităţilor mari de secreţii traheobronşice (de exemplu, în cazul rar al sindromului cililor imobili).
Ambroxol AL nu trebuie utilizat imediat înainte de culcare.
Ambroxol AL trebuie utilizat doar cu precauţii speciale (adică administrare la intervale mai mari sau de doze reduse) în caz de alterare a funcţiei renale sau de boală hepatică severă. În cazul insuficienţei renale severe, este de aşteptat acumularea metaboliţilor de ambroxol formaţi la nivel hepatic.
Deoarece mucoliticele pot distruge bariera mucoasă gastrică, ambroxolul trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu antecedente de boală ulceroasă.
La pacienţii cu astm bronşic, iniţial, ambroxolul poate provoca bronhospasm şi poate intensifica tusea. Ca urmare, se recomandă administrarea anterioară a unui simpatomimetic bronhodilatator.
Deoarece medicamentul conţine sorbitol, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la fructoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Datorită conţinutului în metabisulfit de sodiu, medicamentul poate provoca rar reacţii de hipersensibilitate grave şi bronhospasm.
Au existat raportări privind reacţii cutanate severe, cum sunt eritem polimorf, sindrom StevensJohnson (SSJ), necroliză epidermică toxică (NET) şi pustuloză exantematică generalizată acută (PEGA), asociate cu administrarea ambroxolului. Dacă sunt prezente simptome sau semne de erupţie cutanată progresivă (uneori asociate cu vezicule sau leziuni mucoase), tratamentul cu trebuie întrerupt imediat şi se va solicita asistenţă medicală.
Utilizarea concomitentă a ambroxolului şi antibioticelor (amoxicilină, cefuroximă, eritromicină, doxiciclină) duce la o creştere a concentraţiei de antibiotice în ţesutul pulmonar.
Utilizarea concomitentă cu medicamente antitusive, de exemplu codeină, trebuie evitată, deoarece acestea pot inhiba reflexul de tuse.
Sarcina
Nu există suficiente date privind utilizarea ambroxolului la femeile gravide. Acest lucru este valabil până la 28 de săptămâni de sarcină. În studiile experimentale la animal, ambroxolul nu a prezentat efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Ambroxol Al poate fi utilizat în timpul sarcinii numai după evaluarea atentă a raportului risc/beneficiu, în special în timpul primului trimestru.
Alăptarea
La animale, ambroxolul se excretă în lapte. Deoarece nu există experienţă corespunzătoare la om până în prezent, Ambroxol AL poate fi utilizat în timpul alăptării numai după o atentă evaluare a raportului risc/beneficiu.
Ambroxol AL nu are efecte sau are efecte neglijabile asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
Următorul tabel prezintă succint reacţiile adverse medicamentoase ale ambroxolului împărţite pe grupe conform terminologiei MedDRA, împreună cu frecvenţele lor: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10000 şi < 1/1000); foarte rare (<1/10000); cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări gastro-intestinale
Mai puţin frecvente: greaţă, dureri epigastrice, vărsături.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Rare: erupţie cutanată tranzitorie, urticarie
Cu frecvenţă necunoscută: Reacţii adverse cutanate severe (inclusiv eritem polimorf, sindrom StevensJohnson/necroliză epidermică toxică şi pustuloză exantematică generalizată acută) Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare
Mai puţin frecvente: reacţii de hipersensibilitate (erupţie cutanată tranzitorie, edem facial, detresă respiratorie, prurit), febră.
Foarte rare: reacţii anafilactice mergând până la şoc.
Tulburări ale sistemului imunitar
Rare: reacţii de hipersensibilitate
Cu frecvenţă necunoscută: reacţii anafilactice, inclusiv şoc anafilactic, angioedem şi prurit Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul [sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V*.].
Simptome
După supradozajul cu ambroxol nu s-au observat simptome grave de intoxicaţie. Au fost raportate agitaţie de scurtă durată şi diaree.
Ambroxolul a fost bine tolerat în cazul administrării parenterale în doze de până la 15 mg/kg şi zi, iar în cazul administrării pe cale orală în doze de până la 25 mg/kg şi zi.
Prin extrapolarea rezultatelor studiilor preclinice, după doze foarte mari pot să apară: hipersalivaţie, eructaţii, vărsături şi scăderea tensiunii arteriale.
Tratament
În general, nu sunt recomandate măsuri acute cum sunt: provocarea vărsăturilor şi lavajul gastric, acestea fiind de luat în considerare doar după doze foarte mari. Se recomandă tratament simptomatic şi de susţinere a funcţiilor vitale.
Proprietăți farmacologice - AMBROXOL 7,5mg/ml
Grupa farmacoterapeutică: expectorante, exclusiv combinaţii cu antitusive, mucolitice, codul ATC: R05CB06
Ambroxol, un derivat de benzilamină, este un metabolit al bromhexinului. Diferă de bromhexin prin absenţa unei grupări metil şi introducerea unei grupări hidroxil în poziţia para-trans a inelului ciclohexil. Deşi mecanismul său de acţiune nu a fost încă complet elucidat, totuşi în diferite studii au
fost identificate efecte secretolitice şi de stimulare a transportului mucusului la nivelul arborelui bronşic.
În medie, acţiunea sa începe după 30 de minute de la administrarea pe cale orală şi persistă timp de 6-12 ore, în funcţie de mărimea dozei unice.
În studiile preclinice, a determinat creşterea procentului de secreţie bronşică seroasă. Se consideră că transportul mucusului este stimulat de reducerea vâscozităţii acestuia şi de activarea epiteliului ciliat. Ambroxolul induce activarea sistemului surfactantului prin acţiunea directă asupra pneumocitelor de tip II de la nivel alveolar şi asupra celulelor Clara de la nivelul căilor aeriene mici.
Stimulează formarea şi eliminarea materialului tensioactiv la nivel alveolar şi bronşic, în plămânul fetal şi în cel adult. Aceste efecte au fost demonstrate în culturi celulare şi in vivo la diferite specii.
Ambroxolul este bine absorbit după administrare orală. Concentraţiile plasmatice maxime sunt atinse după 0,5-3 ore. La doze terapeutice, aproximativ 90% din ambroxol se leagă de proteinele plasmatice. Distribuţia după administrarea p.o., i.m. şi i.v. din sânge spre organe este rapidă cu concentraţii maxime la nivel pulmonar. Timpul de înjumătăţire plasmatică este de 7-12 ore, nefiind observat fenomenul de acumulare.
Aproximativ 30% din doza administrată pe cale orală este metabolizată la trecerea prin primul pasaj hepatic. Metabolizarea principală a ambroxolului are loc în ficat prin conjugare. Clearance-ul total este în medie 600 ml/min, clearance-ul renal reprezintă 8% din clearance-ul total.
Datele preclinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea şi carcinogenitatea. Toxicitate după doză unică
Studiile de toxicitate acută la animale nu au evidenţiat o sensibilitate deosebită (vezi, de asemenea, pct. 4.9).
Toxicitate după doze repetate
Studiile de toxicitate după doze repetate la două specii de animale nu au evidenţiat modificări determinate de ambroxol.
Potenţialul mutagen şi carcinogen
Studiile pe termen lung la animale nu au evidenţiat un potenţial carcinogen al ambroxolului. Ambroxolul nu a fost supus unor studii ample privind potenţialul mutagen; până în prezent, rezultatele studiilor au fost negative.
Toxicitate asupra funcţiei de reproducere
Studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere la şobolan şi la iepure nu au evidenţiat un potenţial teratogen la doze până la 3 g/kg, respectiv 200 mg/kg. Dezvoltarea peri şi post-natală la şobolan a fost afectată doar la doze mai mari de 500 mg/kg. La şobolan, nu a fost observată afectarea fertilităţii la doze de până la 1,5 g/kg.
La animale, ambroxolul traversează bariera fetoplacentară şi se excretă în lapte.
Proprietăți farmaceutice - AMBROXOL 7,5mg/ml
Acid benzoic Metabisulfit de sodiu Propilenglicol Ciclamat de sodiu
Sorbitol lichid (necristalizabil) Acid citric monohidrat
Apă purificată Hidroxid de sodiu
Cutie cu un flacon din sticlă brună a 50 ml sau 100 ml picături orale, soluţie şi o măsură dozatoare din polipropilenă, gradată la 1, 1,5, 2, 3, 4, 5 şi 6 ml