COSOPT FARA CONSERVANT 20 mg/ml+5 mg/ml PIC. OFT., SOL. IN RECIPIENT UNIDOZA

COSOPT fără conservant este indicat în tratamentul presiunii intraoculare (PIO) crescute la pacienţii cu glaucom cu unghi deschis sau glaucom pseudoexfoliativ atunci când monoterapia cu beta-blocante cu administrare locală nu este suficientă.

Doze

Doza este de o picătură de COSOPT fără conservant instilată la nivelul (sacului conjunctival al) ochiului (ochilor) afectat (afectaţi), de două ori pe zi.

Dacă se utilizează un alt medicament oftalmic cu administrare locală, COSOPT fără conservant şi acest alt medicament trebuie administrat separat, la interval de cel puţin 10 minute.

Acest medicament este o soluţie sterilă care nu conţine niciun conservant. Soluţia dintr-un recipient unidoză trebuie utilizată imediat după deschiderea pentru administrare în ochiul (ochii) afectat

(afectaţi). Deoarece nu poate fi menţinută sterilitatea după deschiderea recipientului unidoză, orice cantitate rămasă trebuie aruncată imediat după administrare.

Pacienţii trebuie instruiţi să se spele pe mâini înainte de utilizare şi să evite contactul între recipient şi ochi sau suprafeţele înconjurătoare deoarece acesta poate provoca leziuni la nivelul ochiului (vezi mod de administrare).

De asemenea, pacienţii trebuie instruiţi că soluţiile oculare, în cazul manipulării necorespunzătoare, se pot contamina cu bacterii larg răspândite care determină infecţii oculare. Leziunile oculare grave şi

pierderea consecutivă a vederii pot fi rezultatul utilizării de soluţii contaminate.

Pacienţii trebuie fie informaţi cu privire la manipularea corectă a recipientului unidoză. Mod de administrare

Atunci când se practică ocluzia canalului nazo-lacrimal sau închiderea pleoapelor timp de 2 minute, absorbţia sistemică este redusă. Aceasta poate determina diminuarea reacţiilor adverse sistemice şi creşterea activităţii locale.

Instrucţuni de utilizare

Nu permiteţi ca vreo parte a recipientul unidoză să atingă ochiul sau orice zonă din jurul acestuia. Acesta poate provoca leziuni la nivelul ochiului dumneavoastră. De asemenea, se poate

contamina cu bacterii care pot provoca infecţii oculare, determinând afectarea gravă a ochiului, chiar

pierderea vederii. Pentru a evita contaminarea picăturii de soluţie care se administrează în ochi, un nou recipient unidoză trebuie deschis imediat înainte de fiecare utilizare; un recipient unidoză conţine

suficientă soluţie pentru ambii ochi, în cazul în care medicul dumneavoastră v-a recomandat să utilizaţi picăturile pentru ambii ochi.

Deschideţi folia plicului care conţine recipientele unidoză individuale. Notaţi data primei deschideri a plicului pe acesta.

De fiecare dată când utilizaţi COSOPT fără conservant

1. Spălaţi-vă pe mâini

2. Scoateţi banda cu recipientele unidoză din plic.

3. Desprindeţi un singur recipient unidoză de pe bandă.

4. Puneţi restul benzii înapoi în plic şi pliaţi marginea pentru a închide plicul.

5. Dacă soluția nu se află în vârful recipientului, loviți ușor de câteva ori recipientul nedeschis cu degetul ținând capătul de distribuire în jos pentru a aduce soluția în vârf.

6. Pentru a deschide recipientul unidoză, răsuciţi vârful. (Figura A).

7. Prindeţi recipientul unidoză între degetul cel mare şi arătător. Aveţi grijă ca vârful recipientului să nu fie deasupra marginii arătătorului cu mai mult 5 mm. (Figura B).

8. Aplecaţi capul pe spate sau întindeţi-vă pe spate. Puneţi mâna pe frunte. Arătătorul trebuie

   poziţionat paralel cu sprânceana sau trebuie să se sprijine pe podul nasului. Priviţi în sus. Trageţi în jos de pleoapa inferioară cu cealată mână. Nu permiteţi ca vreo parte a recipientului să atingă ochiul sau orice zonă din jurul acestuia. Apăsaţi uşor recipientul pentru a elibera o picătură în spaţiul format între pleoapă şi ochi. (Figura C). Nu clipiţi în timpul aplicării picăturii la nivelul ochiului.

   Fiecare recipient unidoză conţine suficientă soluţie pentru ambii ochi.

9. Închideţi ochiul şi apăsaţi cu degetul colţul intern al acestuia timp de aproximativ 2 minute. Aceasta ajută la oprirea pătrunderii medicamentului în restul organismului. (Figura D).

10. Ştergeţi orice urmă de soluţie în exces rămasă pe pielea din jurul ochiului.

    Dacă medicul dumneavoastră v-a indicat să utilitaţi picăturile pentru ambii ochi, repetaţi paşii menţionaţi anterior şi pentru celălalt ochi.

    După aplicarea picăturii în ochi, aruncaţi recipientul unidoză utilizat chiar dacă a mai rămas soluţie, pentru a evita contaminarea soluţiei fără conservant.

    Păstraţi recipientele rămase în plic; recipientele rămase trebuie utilizate în decurs de 15 zile de la deschiderea plicului. Dacă au mai rămas recipiente unidoză nefolosite după 15 zile de la deschiderea plicului, acestea trebuie aruncate în condiţii de siguranţă şi un nou plic trebuie deschis. Este important să continuaţi să utilizaţi picăturile oftalmice conform recomandărilor medicului dumneavoastră.

    Dacă nu sunteţi sigur cum să vă administraţi medicamentul, adresaţi-vă medicului dumneavoastră, farmacistului sau asistentei medicale.

    Copii şi adolescenţi

    Nu a fost stabilită eficacitatea administrării la copii şi adolescenţi. Nu a fost stabilită siguranţa administrării la copii cu vârsta sub 2 ani

    Datele disponibile referitoare la siguranţa administrării la copii cu vârsta ≥ 2 ani şi < 6 ani sunt descrise la pct. 5.1.

COSOPT fără conservant este contraindicat la pacienţii cu:

• afecţiuni cu hiperreactivitate a căilor respiratorii, incluzând astm bronşic, antecedente de astm bronşic sau boală pulmonară obstructivă cronică severă.

• bradicardie sinusală, sindrom de nod sinusal bolnav, bloc sino-atrial, bloc atrio-ventricular de gradul II sau III care nu sunt controlate cu pacemaker, insuficienţă cardiacă manifestă, şoc cardiogen.

• insuficienţă renală severă (clearance al creatininei < 30 ml/min) sau acidoză hipercloremică.

• hipersensibilitate la una sau ambele substanţe active sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Contraindicaţiile menţionate mai sus sunt caracteristice substanţelor active utilizate separat şi nu asocierii acestora.

Reacţii cardiovasculare/respiratorii

Similar altor medicamente administrate la nivel ocular, timolol se absoarbe sistemic. Din cauza componentei beta-adrenergice, timolol, pot să apară aceleaşi tipuri de reacţii adverse cardiovasculare, pulmonare şi alte reacţii adverse observate la medicamentele blocante beta-adrenergice administrate sistemic. Incidenţa reacţiilor adverse sistemice legate de medicament după administrarea topică oftalmică este mai mică decât după administrarea sistemică. Pentru reducerea absorbţiei sistemice, vezi pct. 4.2.

Afecţiuni cardiace:

La pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare (cum sunt boala coronariană, angina Prinzmetal şi insuficienţa cardiacă) şi hipotensiune arterială, tratamentul cu blocante beta-adrenergice trebuie foarte atent evaluat şi trebuie avut în vedere tratamentul cu alte substanţe active. Pacienţii cu afecţiuni

cardiovasculare trebuie monitorizaţi pentru detectarea semnelor de agravare a acestor afecţiuni şi apariţia reacţiilor adverse.

Din cauza efectului dromotrop negativ, blocantele beta-adrenergice trebuie administrate cu prudenţă la pacienţii cu bloc cardiac de gradul I.

Afecţiuni vasculare:

Pacienţii cu afecţiuni/disfuncţii circulatorii periferice severe (cum sunt forme severe ale bolii Raynaud sau sindromului Raynaud) trebuie trataţi cu prudenţă.

Afecţiuni respiratorii:

Reacţii respiratorii, inclusiv deces din cauza bronhospasmului la pacienţii cu astm bronşic, au fost raportate după administrarea oftalmică a unor blocante beta-adrenergice.

COSOPT fără conservant trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu boală pulmonară obstructivă cronică (BPOC) uşoară/moderată şi numai dacă beneficiul potenţial depăşeşte riscul potenţial.

Insuficienţă hepatică

Nu s-a studiat administrarea acestui medicament la pacienţii cu insuficienţă hepatică şi, de aceea, trebuie utilizat cu precauţie la astfel de pacienţi.

Reacţii imunologice şi de hipersensibilitate

Similar altor medicamente oftalmice cu administrare locală, acest medicament poate fi absorbit

sistemic. Dorzolamida conţine o grupare sulfonamidică, conţinută, de asemenea, în sulfonamide. Ca urmare, aceleaşi tipuri de reacţii adverse observate în cazul administrării sistemice a sulfonamidelor pot să apară în cazul administrării locale, incluzând reacţii adverse severe cum sunt sindrom

Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică. Dacă apar semne ale reacţiilor adverse grave sau ale reacţiilor de hipersensibilitate, trebuie întreruptă utilizarea acestui medicament.

În cazul utilizării acestui medicament s-a observat apariţia reacţiilor adverse locale oculare similare celor observate în cazul utilizării picăturilor oftalmice care conţin clorhidrat de dorzolamidă. Dacă

apar astfel de reacţii, trebuie luată în considerare întreruperea administrării COSOPT fără conservant.

În timp ce utilizează beta-blocante, pacienţii cu antecedente de atopie sau antecedente de reacţii

anafilactice severe la diverşi alergeni pot fi mai reactivi la stimularea repetată accidentală cu astfel de alergeni şi pot să nu prezinte răspuns terapeutic la dozele uzuale de adrenalină utilizate în tratamentul reacţiilor anafilactice.

Tratament concomitent

Efectul asupra presiunii intraoculare sau efectele cunoscute ale blocantelor beta-adrenergice sistemice pot creşte când timolol este administrat la pacienţi care utilizează deja un medicament blocant

beta-adrenergic sistemic. Răspunsul acestor pacienţi la tratament trebuie atent monitorizat. Administrarea topică a două medicamente blocante beta-adrenergice nu este recomandată (vezi pct. 4.5).

Utilizarea concomitentă de dorzolamidă şi inhibitori ai anhidrazei carbonice cu administrare orală nu este recomandată.

Întreruperea tratamentului

Similar beta-blocantelor sistemice, dacă este necesară întreruperea administrării oftalmice a timololului la pacienţii cu boală coronariană, tratamentul trebuie întrerupt treptat.

Efecte suplimentare ale blocării receptorilor beta-adrenergici

Hipoglicemie/diabet zaharat:

Medicamentele blocante beta-adrenergice trebuie administrate cu prudenţă la pacienţii cu hipoglicemie spontană sau la cei cu diabet zaharat instabil, deoarece blocantele beta-adrenergice pot masca semnele şi simptomele de hipoglicemie acută.

Blocantele beta-adrenergice pot, de asemenea, masca semnele de hipertiroidism. Întreruperea bruscă a tratamentului cu blocante beta-adrenergice poate precipita agravarea simptomelor.

Afecţiuni corneene

Medicamentele oftlamice blocante beta-adrenergice pot induce xeroftalmie. Pacienţii cu afecţiuni corneene trebuie trataţi cu prudenţă.

Anestezia din timpul procedurilor chirurgicale

Medicamentele oftalmice blocante beta-adrenergice pot bloca efectele sistemice ale agoniştilor

beta-adrenergici de exemplu ale adrenalinei. Medicii anestezişti trebuie informaţi dacă pacienţii se află sub tratament cu timolol.

Tratamentul cu blocante beta-adrenergice poate agrava simptomele miasteniei gravis.

Efecte suplimentare ale inhibării anhidrazei carbonice

Tratamentul cu inhibitori ai anhidrazei carbonice cu administrare orală a fost asociat cu urolitiază, ca rezultat al tulburărilor echilibrului acido-bazic, în special la pacienţii cu antecedente de litiază renală. Deşi nu s-au observat tulburări ale echilibrului acido-bazic în cazul utilizării COSOPT (formularea cu conservant), urolitiaza a fost raportată rar. Deoarece COSOPT fără conservant conţine un inhibitor al anhidrazei carbonice care este absorbit sistemic, pacienţii cu antecedente de litiază renală pot avea un risc crescut de apariţie a urolitiazei în timpul utilizării acestui medicament.

Altele

Abordarea terapeutică a pacienţilor cu formă acută a glaucomului cu unghi închis necesită intervenţii terapeutice suplimentare, pe lângă administrarea medicamentelor care scad presiunea intraoculară. Nu s-a studiat administrarea acestui medicament la pacienţii cu formă acută a glaucomului cu unghi închis.

La pacienţii cu defecte corneene cronice preexistente şi/sau antecedente de intervenţii chirurgicale intraoculare s-au raportat edem cornean şi decompensare corneană ireversibilă în timpul utilizării dorzolamidei. Pacienţii cu un număr mic de celule endoteliale prezintă un risc crescut de apariţie a

edemului cornean. Se recomandă prudenţă când se prescrie COSOPT fără conservant la acest grup de pacienţi.

La administrarea de tratamente de suprimare a producerii umorii apoase (de exemplu timolol, acetazolamidă) după efectuarea procedurilor de filtrare s-a raportat decolare coroidiană.

Similar utilizării altor medicamente antiglaucomatoase, la unii pacienţi s-a raportat diminuarea responsivităţii la maleatul de timolol administrat oftalmic după tratament de lungă durată. Cu toate acestea, în studiile clinice în care 164 pacienţi au fost urmăriţi timp de cel puţin trei ani, nu s-au

observat diferenţe semnificative între valorile medii ale presiunii intraoculare după stabilizarea iniţială a acestora.

Utilizarea lentilelor de contact

Administrarea acestui medicament nu a fost studiată la pacienţii care poartă lentile de contact. Copii şi adolescenţi

Vezi pct. 5.1.

Nu s-au efectuat studii specifice cu COSOPT fără conservant privind interacţiunile medicamentoase.

În studiile clinice, acest medicament s-a utilizat concomitent cu următoarele medicamente cu administrare sistemică fără a se evidenţia semne ale interacţiunilor adverse: inhibitori ai ECA,

blocante ale canalelor de calciu, diuretice, antiinflamatoare nesteroidiene incluzând acid acetilsalicilic, şi hormoni (de exemplu estrogen, insulină, tiroxină).

Există potenţialul de apariţie a efectelor aditive rezultând hipotensiune arterială şi/sau a bradicardie accentuată când soluţia oftalmică de blocante beta-adrenergice este administrată concomitent cu

blocante ale canalelor de calciu, medicamente care epuizează depozitele de catecolamine sau medicamente blocante beta-adrenergice, antiaritmice (incluzând amiodaronă), glicozide digitalice, parasimpatomimetice, guanetidină, narcotice şi inhibitori ai monoaminoxidazei (MAO).

În timpul tratamentului concomitent cu inhibitori ai izoenzimei CYP2D6 (de exemplu chinidină, fluoxetină, paroxetină) şi timolol s-a raportat un efect de potenţare a blocadei beta-adrenergice

sistemice (de exemplu scăderea frecvenţei cardiace, depresie).

Deşi COSOPT (formularea cu conservant) administrat în monoterapie are un efect uşor sau nu are niciun efect asupra dimensiunii pupilei, ocazional s-a raportat midriază ca rezultat al utilizării oftalmice concomitente a blocantelor beta-adrenergice şi adrenalinei (epinefrinei).

Beta-blocantele pot accentua efectul de scădere a glicemiei al medicamentelor antidiabetice.

Medicamentele blocante beta-adrenergice cu administrare orală pot determina exacerbarea

hipertensiunii arteriale de rebound care poate să apară ca urmare a întreruperii tratamentului cu clonidină.

Sarcina

COSOPT fără conservant nu trebuie utilizat în timpul sarcinii.

Dorzolamidă

Nu sunt disponibile date clinice adecvate privind sarcinile expuse. La iepuri, administrarea dorzolamidei a determinat efecte teratogene la doze maternotoxice (vezi pct. 5.3).

Timolol

Nu sunt disponibile date adecvate privind utilizarea timololului la femeile gravide. Timololul nu

trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă este absolut necesar. Pentru reducerea absorbţiei sistemice, vezi pct. 4.2.

Studiile epidemiologice nu au evidenţiat efecte teratogene dar au arătat un risc de retard al creşterii intrauterine atunci când blocantele beta-adrenergice sunt administrate pe cale orală. În plus, semnele şi simptomele blocării beta-adrenergice (cum sunt bradicardie, hipotensiune arterială, disfuncţie

respiratorie şi hipoglicemie) au fost observate la nou-născuţi atunci când blocantele beta-adrenergice au fost administrate până în momentul naşterii. În cazul administrării acestui medicament până în momentul naşterii, nou-născutul trebuie monitorizat cu atenţie în timpul primelor zile de viaţă.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă dorzolamida este eliminată în laptele uman. La femelele de şobolan care

alăptează, cărora li s-a administrat dorzolamidă, au fost observate scăderi ale greutăţii corporale la pui. Blocantele beta-adrenergice se elimină în laptele matern. Cu toate acestea, la dozele terapeutice de timolol administrat sub formă de picături oftalmice, este puţin probabil să fie prezente în laptele matern cantităţi suficiente care să producă simptome clinice de blocare beta-adrenergică la sugar.

Pentru reducerea absorbţiei sistemice, vezi pct. 4.2. În cazul în care tratamentul cu COSOPT fără conservant este necesar, alăptarea nu este recomandată.

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Reacţiile adverse posibile, cum este vedere înceţoşată, pot afecta capacitatea unor pacienţi de a conduce vehicule şi/sau de a folosi utilaje.

Într-un studiu clinic pentru COSOPT fără conservant reacţiile adverse observate au fost concordante cu cele care au fost raportate anterior în cazul utilizării de COSOPT (formularea cu conservant),

clorhidrat de dorzolamidă şi/sau maleat de timolol.

În timpul studiilor clinice, 1035 pacienţi au fost trataţi cu COSOPT (formularea cu conservant). Aproximativ 2,4% din totalul pacienţilor au întrerupt tratamentul cu COSOPT (formularea cu conservant) din cauza reacţiilor adverse locale oculare; aproximativ 1,2% din totalul pacienţilor au întrerupt tratamentul din cauza reacţiilor adverse locale sugestive pentru reacţii alergice sau de

hipersensibilitate (cum sunt inflamaţia pleoapei şi conjunctivita).

Într-un studiu comparativ, dublu-orb, cu doze repetate, s-a demonstrat că COSOPT fără conservant are un profil de siguranţă similar cu COSOPT.

Similar altor medicamente oftalmice administrate local, timolol se absoarbe în circulaţia sistemică. Aceasta poate determina reacţii adverse similare cu cele observate la medicamentele blocante beta-

adrenergice cu administrare sistemică. Incidenţa reacţiilor adverse sistemice după administrarea locală oftalmică este mai mică decât cea după administrarea sistemică.

Următoarele reacţii adverse au fost raportate în cazul utilizării COSOPT fără conservant sau a uneia dintre substanţele active din componenţa sa, fie în timpul studiilor clinice, fie după punerea pe piaţă a medicamentului:

[Foarte frecvente: (≥1/10), Frecvente: (≥1/100 şi <1/10), Mai puţin frecvente: (≥1/1000 şi <1/100), Rare: (≥1/10000 şi <1/1000), cu frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele disponibile)]

*Aceste reacţii adverse au fost observate şi în cazul utilizării COSOPT (formularea cu conservant), după punerea pe piaţă a medicamentului.

**Reacţii adverse suplimentare au fost observate în cazul administrării oftalmice a blocantelor beta-adrenergice şi este posibil să apară şi în cazul administrării COSOPT fără conservant.

Raportarea reacţiilor adverse suspectate

Raportarea reacţiilor adverse suspectate după punerea pe piaţă a medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din

domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1

București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro

La om, nu sunt disponibile date referitoare la supradozajul prin ingestie accidentală sau intenţionată a COSOPT (formularea cu conservant) sau COSOPT fără conservant.

Simptome

S-au raportat cazuri de supradozaj din neatenţie cu soluţie oftalmică care conţine maleat de timolol care a determinat efecte sistemice similare celor observate în cazul utilizării sistemice a blocantelor beta-adrenergice, cum sunt ameţeli, cefalee, dispnee, bradicardie, bronhospasm şi stop cardiac. Cele mai frecvente semne şi simptome care pot să apară în cazul supradozajului cu dorzolamidă sunt

dezechilibru electrolitic, apariţia unei stări de acidoză şi, posibil, efecte la nivelul sistemului nervos central.

La om, sunt disponibile informaţii limitate referitoare la supradozajul prin ingestie accidentală sau intenţionată a clorhidratului de dorzolamidă. În cazul ingestiei, s-a raportat apariţia somnolenţei. În cazul administrării locale s-au raportat următoarele: greaţă, ameţeli, cefalee, fatigabilitate, vise anormale şi disfagie.

Tratament

Tratamentul trebuie să fie simptomatic şi de susţinere. Trebuie monitorizate valorile concentraţiilor electroliţilor plasmatici (în special potasiul) şi cele ale pH-ului sanguin. Studiile au evidenţiat că timololul nu este uşor dializabil.