RENVELA 2,4 mg PULB. PT. SUSP. ORALA
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Continuare prescriere medic familie
Protocoale terapeutice
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - RENVELA 2,4 mg
Renvela este indicat pentru controlul hiperfosfatemiei la pacienţi adulţi care efectuează hemodializă sau dializă peritoneală.
Renvela este indicat, de asemenea, pentru controlul hiperfosfatemiei la pacienţi adulţi cu boală renală cronică (BRC) care nu efectuează dializă, cu o valoare plasmatică a fosforului > 1,78 mmol/l.
Renvela este indicat pentru controlul hiperfosfatemiei la copii și adolescenți (cu vârsta >6 ani și aria suprafeței corporale (ASC) >0,75 m2) cu boală renală cronică.
Renvela trebuie administrat în cadrul unui tratament multiplu, care poate să includă suplimente de calciu, 1,25–dihidroxi vitamina D3 sau un analog al acesteia, pentru a controla evoluţia formei osoase a bolii renale.
Doze
Doza iniţială Adulți
Doza iniţială recomandată de carbonat de sevelamer pentru adulți este de 2,4 g sau 4,8 g pe zi, în funcţie de necesităţile clinice şi de valoarea plasmatică a fosforului. Renvela trebuie administrat de trei ori pe zi, în timpul meselor.
| Valoarea plasmatică a fosforului la pacienţi | Doza zilnică totală de carbonat de sevelamer care trebuie luată în timpul celor 3 mese înfiecare zi |
| 1,78 – 2,42 mmol/l (5,5 – 7,5 mg/dl) | 2,4 g* |
| > 2,42 mmol/l (> 7,5 mg/dl) | 4,8 g* |
*Plus stabilire treptată ulterioară a dozei, vezi pct. „Stabilirea treptată a dozei și doza de întreținere‟
Copii/adolescenți (cu vârsta >6 ani și ASC >0,75 m2)
Doza inițială recomandată de carbonat de sevelamer pentru copii este cuprinsă între 2,4 g și 4,8 g pe zi, în funcție de categoria ASC. Renvela trebuie administrat de trei ori pe zi, împreună cu mesele sau cu
gustări.
| Aria suprafeței corporale (m2) | Doza zilnică totală de carbonat de sevelamer care trebuie administrată împreună cu3 mese/gustări pe zi |
| 2,4 g** | |
| ≥1,2 | 4,8 g** |
-
0,75 până la <1,2
**Plus stabilirea treptată ulterioară a dozei, vezi pct. „Stabilirea treptată a dozei și doza de întreținere‟
Pentru pacienţii care au urmat anterior tratament cu chelatori de fosfat (pe bază de clorhidrat de sevelamer sau calciu), Renvela trebuie administrat gram la gram, cu monitorizarea valorilor plasmatice ale fosforului, pentru asigurarea unor doze zilnice optime.
Stabilire treptată a dozei şi doza de întreţinere
*Adulți
La pacienții adulți, valorile plasmatice ale fosforului trebuie monitorizate, iar doza de carbonat de sevelamer trebuie stabilită treptat, crescând cu 0,8 g de trei ori pe zi (2,4 g/zi), la interval de
2-4 săptămâni, până se obţine o valoare plasmatică acceptabilă a fosforului, urmată de monitorizare regulată.
În practica clinică, tratamentul va fi continuu, avându-se în vedere controlul necesar al valorilor plasmatice ale fosforului, iar doza zilnică la adulți este estimată la o valoare medie de aproximativ 6 g pe zi.
**Copii și adolescenți (cu vârsta >6 ani și ASC >0,75 m2)
La copii și adolescenți, nivelurile plasmatice ale fosforului trebuie monitorizate, iar doza de carbonat de sevelamer trebuie stabilită treptat, în funcție de aria suprafeței corporale a pacientului și
administrată de trei ori pe zi, la interval de 2-4 săptămâni, până la obținerea unui nivel plasmatic acceptabil al fosforului, cu monitorizare ulterioară regulată.
Dozele la copii și adolescenți în funcție de ASC (m2)
| Aria suprafeței corporale (m2) | Doza de inițiere | Creșterea/scăderea treptatăa dozelor administrate |
| 0,8 g de trei ori pe zi | Creșterea/scăderea treptatăcu 0,4 g de trei ori pe zi | |
| ≥1,2 | 1,6 g de trei ori pe zi | Creșterea/scăderea treptată cu 0,8 g de trei ori pe zi |
-
0,75 până la <1,2
Pacienții aflați în tratament cu carbonat de sevelamer trebuie să respecte dietele alimentare care le-au fost prescrise.
Grupe speciale de pacienţi
Persoane vârstnice
La persoanele vârstnice, nu este necesară ajustarea dozei.
Insuficienţă hepatică
Nu s-au efectuat studii la pacienţii cu insuficienţă hepatică.
Copii şi adolescenţi
Siguranţa şi eficacitatea Renvela la copii cu vârsta sub 6 ani sau la copii cu aria suprafeței corporale sub 0,75 m2 nu au fost stabilite. Nu sunt disponibile date.
La copiii cu aria suprafeței corporale <1,2 (m2) trebuie administrată suspensia orală, întrucât
comprimatele nu au fost testate la acest grup de pacienți și, prin urmare, nu sunt adecvate pentru acest grup de pacienți.
Mod de administrare Administrare orală
Fiecare plic cu pulbere a 2,4 g trebuie dispersat în 60 ml de apă înainte de administrare (vezi pct. 6.6). Suspensia trebuie ingerată în cel mult 30 de minute după preparare. Renvela trebuie administrat împreună cu alimente și nu în condiții de repaus alimentar.
Ca o alternativă la apă, pulberea poate fi amestecată în prealabil cu o cantitate mică de băutură sau alimente (de exemplu 100 g/120 ml) și ingerată în interval de 30 minute. A nu se încălzi Renvela
pulbere (de exemplu în cuptorul cu microunde) sau a nu se adăuga peste alimente sau lichide încălzite.
În cazul în care trebuie administrată o doză de 0,4 g, vă rugăm să utilizaţi forma de prezentare dedicată, de 0,8 g pulbere, cu linguriţă dozatoare.
-
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
-
Hipofosfatemie
-
Ocluzie intestinală.
Siguranţa şi eficacitatea carbonatului de sevelamer nu au fost stabilite la pacienţii adulţi cu boală renală cronică, care nu efectuează dializă, cu o valoare plasmatică a fosforului < 1,78 mmol/l. Prin urmare, în prezent, acesta nu este recomandat pentru utilizare la aceşti pacienţi.
Siguranţa şi eficacitatea carbonatului de sevelamer nu au fost stabilite la pacienţii cu următoarele tulburări:
-
disfagie
-
tulburări de deglutiţie
-
tulburări severe ale motilităţii gastro-intestinale, inclusiv gastropareză netratată sau severă, retenţie a conţinutului gastric şi tranzit intestinal anormal sau neregulat
-
boală inflamatorie intestinală activă
-
intervenţie chirurgicală majoră la nivelul tractului gastro-intestinal
Tratamentul cu Renvela al acestor pacienţi trebuie iniţiat numai după evaluarea atentă a raportului beneficiu/risc. Dacă se iniţiază tratamentul, pacienţii cu aceste afecţiuni trebuie supravegheaţi.
Tratamentul cu Renvela trebuie reevaluat la pacienţii care dezvoltă constipaţie severă sau alte simptome gastro-intestinale severe.
Ocluzie intestinală şi ileus/subileus
În cazuri foarte rare, s-a observat apariţia ocluziei intestinale şi a ileusului/subileusului la pacienţii care urmau tratament cu clorhidrat de sevelamer (capsule/comprimate), care conţine aceeaşi fracţiune activă ca şi carbonatul de sevelamer. Constipaţia poate fi un simptom precedent. Pacienţii care suferă de constipaţie trebuie să fie atent monitorizaţi în perioada tratamentului cu Renvela. Tratamentul trebuie reevaluat la pacienţii care dezvoltă constipaţie severă sau alte simptome gastro-intestinale severe.
Vitamine liposolubile şi deficit de folat
Pacienţii cu boală renală cronică (BRC) pot dezvolta valori scăzute ale vitaminelor liposolubile A, D, E şi K, în funcţie de consumul alimentar şi de severitatea bolii lor. Nu se poate exclude capacitatea
carbonatului de sevelamer de a lega vitaminele liposolubile conţinute în alimentele ingerate. La
pacienţii care nu iau suplimente cu vitamine dar urmează tratament cu sevelamer, valorile plasmatice ale vitaminelor A, D, E şi K trebuie evaluate în mod regulat. Se recomandă să se prescrie suplimente cu vitamine, dacă este necesar. Se recomandă ca pacienţilor cu BRC nedializaţi să li se prescrie suplimente cu vitamina D (aproximativ 400 UI de vitamina D nativă zilnic), care poate fi conţinută într-un preparat cu multivitamine, care se administrează în afară de doza lor de carbonat de sevelamer. La pacienţii care efectuează dializă peritoneală, se recomandă monitorizarea suplimentară a valorilor vitaminelor liposolubile şi acidului folic, deoarece valorile vitaminelor A, D, E şi K nu au fost măsurate în cadrul unui studiu clinic pentru aceşti pacienţi.
În prezent, nu există date suficiente pentru a exclude posibilitatea apariţiei unui deficit de folat în timpul tratamentului de lungă durată cu carbonat de sevelamer. La pacienţii care nu iau suplimente de acid folic, dar urmează tratament cu sevelamer, valorile folatului trebuie determinate în mod regulat.
Hipocalcemie/hipercalcemie
Pacienţii cu BRC pot dezvolta hipocalcemie sau hipercalcemie. Carbonatul de sevelamer nu conţine calciu. Prin urmare, valorile calcemiei trebuie monitorizate la intervale regulate şi trebuie administrat calciu elementar ca supliment, dacă este necesar.
Acidoză metabolică
Pacienţii cu BRC sunt predispuşi să dezvolte acidoză metabolică. Prin urmare, în cadrul bunei practici clinice, se recomandă monitorizarea valorilor plasmatice ale bicarbonatului.
Peritonită
Pacienţii la care se efectuează dializă se supun anumitor riscuri de infecţie, specifice modalităţii de dializă. Peritonita este o complicaţie cunoscută în cazul pacienţilor la care se efectuează dializă peritoneală, iar în cadrul unui studiu clinic cu clorhidrat de sevelamer, au fost raportate mai multe
cazuri de peritonită în grupul cu sevelamer faţă de grupul martor. Pacienţii la care se efectuează dializă peritoneală trebuie să fie atent monitorizaţi pentru a se asigura utilizarea corectă a unor tehnici aseptice adecvate, cu recunoaşterea şi tratarea promptă a oricăror semne şi simptome asociate peritonitei.
Hipotiroidism
Se recomandă monitorizarea mai atentă a pacienţilor cu hipotiroidism la care se administrează concomitent carbonat de sevelamer şi levotiroxină (vezi pct. 4.5).
Hiperparatiroidism
Carbonatul de sevelamer nu este indicat pentru controlul hiperparatiroidismului. La pacienţii cu hiperparatiroidism secundar, carbonatul de sevelamer trebuie administrat în cadrul unui tratament multiplu, care poate include suplimente de calciu, 1,25-dihidroxi Vitamina D3 sau un analog al acesteia, pentru a diminua valorile hormonului paratiroidian netransformat (PTHn).
Tulburări inflamatorii gastro-intestinale
Au fost raportate cazuri de tulburări inflamatorii grave ale diferitelor segmente ale tractului gastro- intestinal (inclusiv complicaţii grave, cum sunt hemoragie, perforaţie, ulceraţie, necroză, colită și
apariția unei formațiuni tumorale colonice/cecale) asociate cu prezenţa cristalelor de sevelamer (vezi pct. 4.8). Este posibil ca tulburările inflamatorii să se remită la întreruperea sevelamerului.
Tratamentul cu carbonat de sevelamer trebuie reevaluat la pacienţii care dezvoltă simptome gastro-intestinale severe.
Excipienți
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) pe plic, adică practic „nu conţine sodiu”.
Dializă
Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile la pacienţii care efectuează dializă.
Ciprofloxacină
În studiile de interacţiune efectuate la voluntari sănătoşi, clorhidratul de sevelamer, care conţine
aceeaşi fracţiune activă ca şi carbonatul de sevelamer, a redus cu aproximativ 50% biodisponibilitatea ciprofloxacinei administrate concomitent cu clorhidratul de sevelamer într-un studiu cu doză unică.
Prin urmare, carbonatul de sevelamer nu trebuie administrat concomitent cu ciprofloxacina.
Ciclosporină, micofenolat de mofetil şi tacrolimus la pacienţii cu transplant
În cazul administrării concomitente cu clorhidrat de sevelamer, la pacienţii cu transplant s-au raportat concentraţii reduse de ciclosporină, micofenolat de mofetil şi tacrolimus, fără consecinţe clinice (de exemplu rejet de grefă). Nu se poate exclude posibilitatea unei interacţiuni şi trebuie avută în vedere monitorizarea atentă a concentraţiilor sanguine de ciclosporină, micofenolat de mofetil şi tacrolimus, pe timpul administrării concomitente şi ulterior încetării acesteia.
Levotiroxină
Cazuri foarte rare de hipotiroidism au fost raportate în cazul pacienţilor la care s-au administrat concomitent clorhidrat de sevelamer, care conţine aceeaşi fracţiune activă ca şi carbonatul de
sevelamer, şi levotiroxină. Prin urmare, se recomandă o monitorizare mai atentă a valorilor hormonului de stimulare tiroidiană (TSH) în cazul pacienţilor care urmează tratament cu carbonat de sevelamer şi levotiroxină.
Medicamente antiaritmice şi anticonvulsivante
Pacienţii aflaţi sub tratament cu medicamente antiaritmice, pentru controlul aritmiilor, şi cu medicamente anticonvulsivante, pentru controlul convulsiilor, au fost excluşi din studiile clinice. Prin urmare, nu poate fi exclusă o posibilă scădere a absorbţiei. Medicamentul antiaritmic trebuie
administrat cu cel puţin o oră înainte de sau la trei ore după Renvela şi poate fi luată în considerare monitorizarea sanguină.
Inhibitori ai pompei de protoni
În timpul experienţei după punerea pe piaţă, la pacienţii trataţi concomitent cu inhibitori ai pompei de protoni şi carbonat de sevelamer, au fost raportate cazuri foarte rare de creştere a valorilor fosfatului. Se impun măsuri de precauţie atunci când se prescriu inhibitori ai pompei de protoni la pacienţii trataţi concomitent cu Renvela. Trebuie monitorizată concentrația plasmatică a fosfatului, iar doza de
Renvela ajustată în consecinţă.
Biodisponibilitate
Carbonatul de sevelamer nu este absorbit şi poate afecta biodisponibilitatea altor medicamente. În
cazul administrării oricărui medicament a cărui reducere a biodisponibilităţii poate avea un efect clinic semnificativ asupra siguranţei şi eficacităţii acestuia, medicamentul trebuie administrat cu cel puţin o oră înainte de sau la trei ore după administrarea carbonatului de sevelamer, sau medicul trebuie să ia în considerare monitorizarea concentraţiilor sanguine.
Digoxină, warfarină, enalapril sau metoprolol
În studiile de interacţiune efectuate la voluntari sănătoşi, clorhidratul de sevelamer, care conţine
aceeaşi fracţiune activă ca şi carbonatul de sevelamer, nu a avut niciun efect asupra biodisponibilităţii digoxinei, warfarinei, enalaprilului sau metoprololului.
Sarcina
Datele provenite din utilizarea sevelamerului la femeile gravide sunt inexistente sau limitate. Studiile la animale au evidenţiat unele efecte toxice asupra funcţiei de reproducere când sevelamerul a fost
administrat la şobolan în doze mari (vezi pct. 5.3). S-a arătat, de asemenea, că sevelamerul reduce absorbţia mai multor vitamine, inclusiv a acidului folic (vezi pct. 4.4 şi 5.3). Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut. Carbonatul de sevelamer trebuie administrat femeilor gravide doar dacă este absolut necesar şi după efectuarea unei evaluări atente a raportului risc/beneficiu, atât pentru mamă, cât şi pentru făt.
Alăptarea
Nu se cunoaşte dacă sevelamerul/metaboliţii acestuia se excretă în laptele uman. Caracterul neabsorbabil al sevelamerului indică faptul că este puţin probabil ca sevelamerul să se excrete în laptele matern. Trebuie luată decizia fie de a continua/întrerupe alăptarea, fie de a continua/întrerupe tratamentul cu carbonat de sevelamer, având în vedere beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului cu carbonat de sevelamer pentru femeie.
Fertilitatea
Nu există date privind efectul sevelamerului asupra fertilităţii la om. Studiile la animale au arătat că sevelamerul nu afectează fertilitatea la şobolani masculi sau femele, în urma expunerii la doze echivalente cu de 2 ori doza maximă utilizată în studiul clinic la om, de 13 g/zi, bazată pe o
comparaţie a ASC relative.
Sevelamerul nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Rezumatul profilului de siguranţă
Cele mai frecvente reacţii adverse (≥ 5% din pacienţi) au fost toate din categoria tulburărilor
gastro-intestinale. Majoritatea acestor reacţii adverse au fost uşoare până la moderate ca intensitate.
Lista reacţiilor adverse sub formă de tabel
Siguranţa sevelamerului (sub formă fie de carbonat, fie de clorhidrat) a fost studiată în numeroase studii clinice în care au fost incluşi în total 969 de pacienţi la care se efectuează hemodializă, cu o
durată a tratamentului de 4 până la 50 de săptămâni (724 de pacienţi trataţi cu clorhidrat de sevelamer, iar 245 cu carbonat de sevelamer), 97 de pacienţi la care se efectuează dializă peritoneală cu o durată a tratamentului de 12 săptămâni (toţi fiind trataţi cu clorhidrat de sevelamer) şi 128 de pacienţi cu BRC care nu efectuează dializă, cu o durată a tratamentului de 8 până la 12 săptămâni (79 de pacienţi trataţi cu clorhidrat de sevelamer, iar 49 cu carbonat de sevelamer).
Reacţiile adverse apărute în cadrul studiilor clinice sau raportate spontan din experienţa după punerea pe piaţă sunt enumerate în tabelul de mai jos, în funcţie de frecvenţă. După frecvenţa raportării se
clasifică în foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi
<1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
| Clasificarea MedDRA pe aparate, sisteme şiorgane | Foarte frecvente | Frecvente | Foarte rare | Cu frecvenţă necunoscută |
| Tulburări ale sistemului imunitar | Hipersensibilitate* |
| Clasificarea MedDRApe aparate, sisteme şi organe | Foarte frecvente | Frecvente | Foarte rare | Cu frecvenţă necunoscută |
| Tulburări gastro- instestinale | Greaţă,vărsături, durere în etajul abdominal superior, constipaţie | Diaree, dispepsie, flatulenţă, durereabdominală | Ocluzie intestinală, ileus/subileus, perforaţieintestinală1, hemoragie grastro- intestinală*1,ulcerațieintestinală*1,necroză gastro- intestinală*1,colită*1, formațiune tumoralăintestinală*1 | |
| Afecţiuni cutanate şi ale ţesutuluisubcutanat | Prurit, erupţiecutanată tranzitorie | |||
| Investigații diagnostice | Depozite decristale la nivel intestinal*1 |
*din experienţa după punerea pe piaţă
1 Vezi atenționarea privind tulburările inflamatorii gastro-intestinale de la pct. 4.4.
Copii și adolescenți
În general, profilul de siguranță la copii și adolescenți (cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani) este similar cu profilul de siguranță la adulți.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din
domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.
Clorhidratul de sevelamer, care conţine aceeaşi fracţiune activă ca şi carbonatul de sevelamer, a fost administrat la voluntari sănătoşi în doze de până la 14 grame pe zi, timp de opt zile, fără apariţia de reacţii adverse. În cazul pacienţilor cu BRC, doza zilnică maximă studiată a fost în medie de
14,4 grame carbonat de sevelamer într-o singură doză zilnică.
Simptomele observate în caz de supradozaj sunt similare reacţiilor adverse enumerate la pct. 4.8, inclusiv, în principal, constipaţie şi alte tulburări gastro-intestinale cunoscute.
Trebuie instituit tratamentul simptomatic adecvat.
Proprietăți farmacologice - RENVELA 2,4 mg
Grupa farmacoterapeutică: Alte produse terapeutice, medicamente pentru tratamentul hiperpotasemiei și hiperfosfatemiei, codul ATC: V03A E02
Mecanism de acțiune
Renvela conţine sevelamer, un polimer cu legături încrucişate, chelator de fosfat neabsorbit, care nu conţine metal şi calciu. Sevelamer conţine multiple amine separate printr-un carbon de polimerul de bază, care devin protonate în stomac. Aceste amine protonate leagă ioni negativi, cum este fosfatul alimentar, la nivelul intestinului.
Efecte farmacodinamice
Legând fosfatul în tractul gastro-intestinal şi reducând absorbţia, sevelamerul scade concentraţia
plasmatică a fosforului. Monitorizarea regulată a valorilor plasmatice ale fosforului este întotdeauna necesară în timpul administrării chelatorilor de fosfat.
Eficacitate și siguranță clinică
În două studii clinice randomizate, încrucişate, s-a evidenţiat echivalenţa terapeutică a carbonatului de sevelamer cu clorhidratul de sevelamer şi, prin urmare, eficacitatea sa în controlarea valorilor plasmatice ale fosforului la pacienţi cu BRC care efectuează hemodializă. Acest fapt a demonstrat, de asemenea, echivalenţa terapeutică a carbonatului de sevelamer cu clorhidratul de sevelamer, atât sub formă de comprimate, cât şi de pulbere.
Primul studiu a demonstrat că carbonatul de sevelamer, administrat sub formă de comprimate de trei ori pe zi, a fost echivalent cu clorhidratul de sevelamer administrat sub formă de comprimate de trei ori pe zi, la 79 de pacienţi hemodializaţi, trataţi pe parcursul a două perioade de câte 8 săptămâni cu tratament randomizat (mediile ponderate temporal ale valorilor plasmatice ale fosforului au fost de 1,5 ± 0,3 mmol/l atât pentru carbonatul de sevelamer, cât şi pentru clorhidratul de sevelamer). Al
doilea studiu a demonstrat că carbonatul de sevelamer administrat sub formă de pulbere de trei ori pe zi a avut o acţiune echivalentă cu a clorhidratului de sevelamer administrat sub formă de comprimate de trei ori pe zi la 31 de pacienţi cu hiperfosfatemie (definită ca concentraţia plasmatică a fosforului
≥ 1,78 mmol/l), care efectuează hemodializă, pe parcursul a două perioade de tratament cu durata de 4 săptămâni (mediile ponderate temporal ale valorilor plasmatice ale fosforului au fost de
1,6 ± 0,5 mmol/l pentru carbonatul de sevelamer pulbere şi 1,7 ± 0,4 mmol/l pentru clorhidratul de sevelamer comprimate).
În studiile clinice efectuate la pacienţi hemodializaţi, sevelamerul în monoterapie nu a avut un efect important şi clinic semnificativ asupra PTHn. Cu toate acestea, într-un studiu de 12 săptămâni efectuat la pacienţi cu dializă peritoneală, s-au observat reduceri similare ale PTHn, în comparaţie cu pacienţii cărora li s-a administrat acetat de calciu. La pacienţii cu hiperparatiroidism secundar, carbonatul de sevelamer trebuie folosit în contextul unui tratament multiplu, care poate include suplimente de calciu, 1,25-dihidroxi vitamina D3 sau un analog al acesteia, pentru a diminua valorile PTHn.
În studii la animale in vivo şi în studii in vitro s-a demonstrat că sevelamerul leagă acizii biliari. Legarea acizilor biliari prin răşini schimbătoare de ioni este o metodă bine cunoscută de scădere a colesterolului din sânge. În studiile clinice cu sevelamer, valoarea medie a colesterolului total şi a
LDL-colesterolului au scăzut cu 15-39%. Scăderea colesterolului a fost observată după 2 săptămâni de tratament şi se menţine pe parcursul tratamentului de lungă durată. Valorile trigliceridelor,
HDL-colesterolului şi albuminei nu s-au modificat în urma tratamentului cu sevelamer.
Datorită faptului că leagă acizii biliari, sevelamerul poate interfera cu absorbţia vitaminelor liposolubile, cum sunt vitamina A, D, E şi K.
Sevelamerul nu conţine calciu şi scade incidenţa episoadelor de hipercalcemie, în comparaţie cu pacienţii care folosesc doar chelatori de fosfat pe bază de calciu. S-a demonstrat faptul că efectele
sevelamerului asupra fosforului şi calciului s-au menţinut pe toată durata unui studiu cu urmărire de un an. Aceste informaţii au fost obţinute din studii în care s-a utilizat clorhidratul de sevelamer.
Copii și adolescenți
Siguranța și eficacitatea carbonatului de sevelamer la copii și adolescenți cu BRC și hiperfosfatemie au fost evaluate în cadrul unui studiu multicentric, desfășurat pe parcursul unei perioade de tratament cu doză fixă, randomizat, controlat cu placebo, administrat timp de 2 săptămâni (PDF), urmată de o perioadă de tratament cu doză stabilită treptat, deschis, controlat cu placebo, administrat timp de 6 luni (PDA) în cadrul unui singur braț de tratament. În studiu au fost randomizați în total 101 pacienți (cu vârsta cuprinsă între 6 și 18 ani, având aria suprafeței corporale cuprinsă între 0,8 m2 și 2,4 m2). În cursul perioadei de 2 săptămâni, în care s-a administrat tratament cu doză fixă, un număr de 49
pacienți au utilizat carbonat de sevelamer și 51 pacienți au utilizat placebo. Ulterior, toți pacienții au utilizat carbonat de sevelamer pe parcursul perioadei de tratament cu doză stabilită treptat, administrat timp de 26 săptămâni. În cadrul studiului, au fost îndeplinite criteriul final primar de evaluare, mai
exact carbonatul de sevelamer a determinat scăderea valorilor plasmatice ale fosforului cu o diferență medie, calculată cu ajutorul metodei celor mai mici pătrate, de -0,90 mg/dl comparativ cu placebo,
precum și criteriile finale secundare de evaluare. La copiii și adolescenții cu hiperfosfatemie secundară bolii renale cronice, carbonatul de sevelamer a determinat scăderea semnificativă a nivelurilor plasmatice ale fosforului comparativ cu placebo, pe parcursul unei perioade de tratament cu doză fixă, administrat timp de 2 săptămâni. Răspunsul la tratament s-a menținut la copiii și adolescenții care au
utilizat carbonat de sevelamer pe parcursul perioadei de tratament deschis cu doză stabilită treptat, administrat timp de 6 luni. La încheierea tratamentului, 27% dintre copii și adolescenți au prezentat valori plasmatice ale fosforului adecvate pentru vârsta lor. Aceste valori plasmatice ale fosforului au fost prezente la 23% și 15% din pacienții subgrupului cu hemodializă și, respectiv, dializă peritoneală. Pe parcursul perioadei de tratament cu doză fixă administrat timp de 2 săptămâni, răspunsul la tratament nu a fost influențat de ASC, totuși, pe de altă parte, nu a fost observat niciun răspuns la tratament în cazul copiilor și adolescenților cu niveluri plasmatice ale fosforului limitate la valori
<7,0 mg/dl. Majoritatea evenimentelor adverse raportate ca fiind asociate sau posibil asociate cu administrarea carbonatului de sevelamer au fost de natură gastrointestinală. Nu au fost identificate riscuri sau semnale noi de siguranță la administrarea carbonatului de sevelamer pe parcursul studiului.
Nu s-au efectuat studii de farmacocinetică cu carbonatul de sevelamer. Clorhidratul de sevelamer, care conţine aceeaşi fracţiune activă ca şi carbonatul de sevelamer, nu este absorbit din tractul
gastro-intestinal, după cum s-a confirmat în cadrul unui studiu de absorbţie efectuat la voluntari sănătoşi.
Într-un studiu clinic cu durata de un an, nu s-a observat nicio dovadă a acumulării sevelamerului. Cu toate acestea, nu poate fi exclusă în totalitate o potenţială absorbţie şi acumulare a sevelamerului în timpul tratamentului cronic de lungă durată (> un an).
Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice obţinute pentru sevelamer nu evidenţiază niciun risc special pentru om pe baza
studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate sau genotoxicitatea.
Studii de carcinogenitate cu clorhidrat de sevelamer administrat pe cale orală au fost efectuate la
şoarece (în doze de până la 9 g/kg şi zi) şi şobolan (0,3, 1 sau 3 g/kg şi zi). S-a constatat o incidenţă crescută a papilomului cu celule tranziţionale al vezicii urinare la şobolanii masculi din grupul cu doză mare (doza echivalentă la om de două ori doza maximă de 14,4 g, utilizată în studiul clinic). Nu s-a
observat o incidenţă crescută a tumorilor la şoarece (doza echivalentă la om de 3 ori doza maximă utilizată în studiul clinic).
Într-un test citogenetic in vitro cu activare metabolică pe celule de mamifere, clorhidratul de sevelamer a determinat o creştere statistic semnificativă a numărului de aberaţii cromozomiale structurale.
Clorhidratul de sevelamer nu a dovedit potenţial mutagen în testul Ames de mutaţii bacteriene.
La şobolan şi câine, sevelamerul a redus absorbţia vitaminelor liposolubile D, E şi K (factori de coagulare) şi a acidului folic.
S-au constatat deficienţe în osificarea scheletului, cu mai multe localizări, la fetuşii femelelor de
şobolan la care s-au administrat doze intermediare şi mari de sevelamer (doza echivalentă la om sub doza maximă de 14,4 g utilizată în studiul clinic). Efectele pot fi secundare depleţiei vitaminei D.
La femelele gestante de iepure, la care s-au administrat doze orale de clorhidrat de sevelamer prin tehnica gavajului, în timpul organogenezei, s-a produs o creştere a resorbţiilor incipiente în grupul cu doză mare (doza echivalentă la om de două ori doza maximă utilizată în studiul clinic).
Clorhidratul de sevelamer nu a afectat fertilitatea la masculii sau femelele de şobolan într-un studiu cu administrare în dietă în care femelele au fost tratate începând cu 14 zile înainte de împerechere şi pe tot parcursul gestaţiei, iar masculii au fost trataţi timp de 28 de zile înainte de împerechere. Cea mai mare doză administrată în acest studiu a fost de 4,5 g/kg şi zi (doza echivalentă cu de 2 ori doza maximă utilizată în studiul clinic de 13 g/zi la om, bazată pe o comparaţie a ASC relative).
Proprietăți farmaceutice - RENVELA 2,4 mg
Alginat de propilenglicol (E405) Aromă de citrice
Clorură de sodiu Sucraloză
Oxid galben de fer (E172)
3 ani
După reconstituire
Suspensia orală trebuie administrată în cel mult 30 de minute. Plicul trebuie aruncat după 24 ore de la deschidere.
Plic din copolimer etilen-acid metacrilic, poliester, PEJD şi folie laminată din aluminiu, sigilat prin termosudare.
Fiecare plic conţine 2,4 g carbonat de sevelamer. Fiecare cutie conţine 60 sau 90 plicuri. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
şi alte instrucţiuni de manipulare
Înainte de administrare, pulberea trebuie dispersată în câte 60 ml de apă pentru fiecare plic. Pulberea pentru suspensie are culoarea galben deschis şi aromă de citrice.
De asemenea, pulberea poate fi amestecată în prealabil cu o băutură rece sau cu alimente neîncălzite (vezi pct. 4.2). Pulberea nu trebuie încălzită (de exemplu în cuptorul cu microunde).
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.