GLYPRESSIN 1mg PULB.+SOLV. PT. SOL. INJ.
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Interacțiuni cu
Restricții de utilizare
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - GLYPRESSIN 1mg
Hemoragie prin varice esofagiene.
Tratamentul de urgenţă al sindromului hepatorenal de tip 1, definit conform criteriilor stabilite de ICA (International Club of Ascites).
Doze
Hemoragie prin varice esofagiene:
Adulţi: se adminstrează iniţial o injecţie i.v. a 2 mg Glypressin la 4 ore. Tratamentul trebuie continuat până când sângerarea este sub control, timp de 24 ore, dar nu mai mult de 48 ore. După administrarea dozei iniţiale, doza poate fi ajustată la 1 mg administrat la 4 ore, la pacienţi cu masa corporală sub 50 kg sau dacă apar reacţii adverse.
Sindrom hepatorenal:
3-4 mg în 24 ore administrate în 3 sau 4 prize.
Tratamentul cu Glypressin se întrerupe dacă valorile creatinemiei nu scad după 3 zile de tratament.
În toate celelalte cazuri, tratamentul trebuie continuat până când creatinemia scade sub 130 µmol/l sau până când creatinemia scade cu cel puţin 30% faţă de valorile măsurate la momentul diagnosticării sindromului hepatorenal.
Durata medie a tratamentului este de 10 zile.
Mod de administrare Injecție i.v.
Sarcină.
Hipersensibilitate la terlipresină sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
Terlipresina trebuie utilizată cu precauţie şi sub monitorizare atentă în cazul existenţei concomitente a următoarelor afecţiuni:
-
hipertensiune arterială;
-
boli cardiovasculare.
Utilizarea Glypressin se face sub monitorizarea continuă a funcţiei cardiovasculare (tensiune arterială, frecvenţa cardiacă şi echilibrul hidric).
Pentru a evita necroza locală, injecţiile se administrează strict intravenos. Terlipresina nu se administrează la pacienţii cu şoc septic şi debit cardiac scăzut.
Înainte de administrarea terlipresinei în sindromul hepatorenal, medicul trebuie să se asigure că pacientul prezintă o insuficienţă renală acută funcţională, care nu se ameliorează după expansiune volemică.
Copii şi vârstnici: se recomandă precauţie, din cauza experienţei limitate în administrarea medicamentului la aceste categorii de pacienţi. Nu există date disponibile referitoare la dozele recomandate la aceste categorii de pacienţi.
Terlipresina creşte efectul hipotensiv al medicamentelor beta-blocante neselective asupra venei porte. Administrarea concomitentă cu medicamente bradicardizante (de exemplu propofol, sufentanil) poate induce bradicardie severă. Aceste efecte apar ca urmare a inhibării reflexe a activităţii cardiace prin nervul vag din cauza hipertensiunii arteriale.
Sarcină
Glypressin este contraindicat în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3. şi 5.3). Administrarea Glypressin poate cauza contracţii uterine şi creşterea presiunii intrauterine în primele luni de sarcină, şi poate duce la scăderea fluxului sangvin uterin. Glypressin poate avea efecte nedorite asupra sarcinii şi fătului.
După administrarea Glypressin la iepuri în perioada de gestaţie au apărut avorturi spontane şi malformaţii. Alăptare
Nu se cunoaşte dacă terlipresina se excretă în laptele uman. Nu a fost studiată excreţia terlipresinei în laptele
animalelor. Nu se poate exclude un risc pentru sugari. Trebuie luată decizia fie de a continua/ întrerupe alăptarea, fie de a continua/întrerupe tratamentul cu terlipresină având în vedere beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului pentru femeie.
Există informaţii insuficiente cu privire la excreţia terlipresinei în laptele uman. Glypressin este contraindicat în timpul alăptării.
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reacţiile adverse cel mai frecvent raportate în studiile clinice (frecvenţă 1-10%) au fost: paloare, hipertensiune arterială, durere abdominală, greaţă, diaree şi cefalee.
Efectul antidiuretic al Glypressin poate duce la hiponatremie dacă echilibrul hidric nu este controlat în mod corespunzător.
Tabel: Frecvenţa reacţiilor adverse
| Clasificarea MedDRA | |||
| Aparate, sisteme şi organe | FRECVENTE(≥1/100 şi <1/10) | MAI PUŢIN FRECVENTE (≥1/1000 şi <1/100) | RARE(≥1/10000 şi <1/1000) |
| Tulburări metabolice şide nutriţie | hiponatremie în absenţa monitorizării echilibrului hidric | ||
| Tulburări ale sistemuluinervos | cefalee | ||
| Tulburări cardiace | bradicardie | fibrilaţie atrială; extrasistole ventriculare; tahicardie;durere toracică; infarct miocardic;hipervolemie cu edem pulmonar; torsada vârfurilor;insuficienţă cardiacă. | |
| Tulburări vasculare | vasoconstricţie periferică; ischemie periferică; paloare facială;hipertensiune | ischemie intestinală;cianoză periferică; bufeuri de căldură | |
| Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale | detresă respiratorie; insuficienţă respiratorie | dispnee | |
| Tulburări gastro- intestinale | crampe abdominale tranzitorii;diaree tranzitorie | greaţă (trecătoare); vomă (trecătoare) | |
| Afecţiunicutanate şi ale ţesutului | necroză cutanată | ||
| subcutanat | |||
| Condiţii în legătură cu sarcina, perioada puerperală şiperinatală | constricţie uterină;scăderea fluxului sangvin uterin | ||
| Tulburări generale şi la nivelul loculuide administrare | necroză la locul injectării |
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO
Tel: + 4 0757 117 259
Fax: +4 0213 163 497
e-mail: adr@anm.ro
Doza recomandată (2 mg acetat de terlipresină/4 ore sau 1,7 mg terlipresină/4 ore) nu trebuie depăşită, deoarece riscul de apariţie a reacţiilor adverse grave circulatorii este dependent de doză.
La pacienţii cu hipertensiune arterială cunoscută, aceasta poate fi controlată cu 150 micrograme clonidină administrate i.v.
Bradicardia care necesită tratament trebuie tratată cu atropină.
Proprietăți farmacologice - GLYPRESSIN 1mg
Grupa farmacoterapeutică: hormoni ai lobului posterior hipofizar (vasopresină si analogi), codul ATC: H01BA04.
Terlipresina reduce hipertensiunea portală, reduce simultan circulaţia în spaţiul vascular portal şi contractă musculatura esofagiană cu compresia consecutivă a varicelor esofagiene. Lizin vasopresina (LVP) bioactivă se eliberează din terlipresina hormonogen inactivă şi rămâne timp de 4-6 ore într-o concentraţie superioară concentraţiei minime eficiente şi inferioară concentrației toxice datorită faptului că eliminarea metabolică este paralelă cu producerea LVP. Acţiunea specifică a terlipresinei se evaluează astfel:
Sistemul gastro-intestinal
Terlipresina creşte tonusul musculaturii netede vasculare şi extravasculare. Datorită creşterii rezistenţei arteriale periferice există o scadere a circulaţiei în teritoriul splanhnic. Reducerea fluxului arterial duce la scăderea presiunii în circulaţia portală. Contracţia simultană a musculaturii intestinale determină creşterea peristaltismului. Musculatura peretelui esofagian se contractă ligaturând astfel varicele esofagiene.
Rinichi
Terlipresina are numai 3% din efectul antidiuretic al vasopresinei pure. Această reactivitate nu este relevantă clinic. Circulaţia renală nu este semnificativ modificată în condiţii normovolemice, dar creşte în condiţii hipovolemice.
Tensiunea arterială
Utilizarea terlipresinei are efect lent hemodinamic peste 2-4 ore. Creşte uşor tensiunea arterială sistolică şi diastolică. În caz de hipertonie renală şi scleroză vasculară generală s-au observat creşteri mai mari de tensiune arterială.
Inima
Nu s-au observat efecte cardiotoxice chiar şi la doze mari de terlipresină.
Uter
Administrarea terlipresinei scade puternic circulaţia sangvină miometrială şi endometrială.
Piele
Datorită efectului vasoconstrictor terlipresina determină insuficienţă sangvină circulatorie a pielii cu apariţia consecutivă a palorii generalizate.
Efectul hemodinamic şi efectul asupra musculaturii netede sunt principalii factori în farmacologia terlipresinei. Efectul de centralizare în condiţii hipovolemice este un efect secundar util pacienţilor cu hemoragie variceală.
Terlipresina are o activitate farmacologică redusă. Metabolitul său farmacologic activ Lizin-vasopresina se eliberează din terlipresină de către proteaze după administrarea i.v. Unicul rest glicil din triglicilnonapeptid este eliberat succesiv.
Timpul plasmatic de înjumătățire al terlipresinei este 24±2 minute. După injectare i.v. în bolus, terlipresina este eliminată conform celei de a 2-a succesiuni cinetice. Pentru faza de distribuţie (până la 40 minute) timpul plasmatic de înjumătăţire este de 12 minute. Prin eliberarea restului glicil, lizin vasopresina este ușor eliberată şi atinge concentraţia maximă după 120 minute. Numai 1% din terlipresina injectată este detectată în urină. Aceasta indică faptul că este aproape complet degradată de endo şi exo-peptidaze în ficat şi rinichi.
Datele nonclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind toxicitatea după doză unică şi doze repetate, şi genotoxicitatea. Singurele efecte observate la animale după administrarea unor doze relevante pentru om au fost cele atribuite efectului farmacologic al terlipresinei. Nu sunt disponibile date farmacocinetice la animale pentru comparaţie cu concentraţiile plasmatice care produc aceste efecte la om, dar întrucât calea de administrare a fost cea intravenoasă, se poate presupune o expunere sistemică substanţială în studiile la animale.
Un studiu asupra toxicităţii embriofetale la şobolani a demonstrat absenţa efectelor adverse ale terlipresinei, dar la iepuri au fost semnalate avorturi, cel mai probabil legate de toxicitatea asupra femelei gestante, iar un număr mic de fetuşi au prezentat anomalii în osificare şi a fost semnalat un singur caz de palatoschizis.
Nu au fost efectuate studii privind carcinogenitatea după administrarea terlipresinei.
