CEFTAZIDIMA APTAPHARMA 1 g PULB. PT. SOL. INJ./PERF.
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Interacțiuni cu
Restricții de utilizare
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - CEFTAZIDIMA 1g
Tratament
Ceftazidimă AptaPharma este indicat pentru tratamentul infecţiilor enumerate mai jos la adulţi, adolescenţi şi copii, incluzând nou-născuţi (de la naştere).
-
Pneumonie nosocomială
-
Infecţii bronhopulmonare la pacienţi cu fibroză chistică
-
Meningită bacteriană
-
Otită medie cronică supurativă
-
Otită externă malignă
-
Infecţii ale tractului urinar complicate
-
Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi, complicate
-
Infecţii intraabdominale complicate
-
Infecţii osteoarticulare
-
Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează şedinţe de dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA).
Tratamentul pacienţilor cu bacteremie care apare în asociere cu, sau este suspicionată a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate mai sus.
Ceftazidima poate fi utilizată în tratamentul pacienţilor cu neutropenie care prezintă febră suspicionată a fi determinată de o infecţie bacteriană.
Prevenție
Ceftazidima poate fi utilizată în profilaxia perioperatorie a infecţiilor tractului urinar la pacienţii la care se efectuează rezecţie transuretrală a prostatei (RTUP).
Când se optează pentru ceftazidimă, trebuie să se ţină cont de spectrul său antibacterian, care se limitează în principal la bacterii aerobe Gram-negativ (vezi pct. 5.1).
Ceftazidima trebuie admnistrată concomitent cu alte antibiotice ori de câte ori spectrul său de acţiune nu acoperă bacteriile patogene posibil implicate.
Trebuie avute în vedere ghidurile oficiale referitoare la utilizarea adecvată a medicamentelor antibacteriene.
Doze
Tabel 1: Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate ≥ 40 kg
| Administrare intermitentă | |
| Infecție | Doză pentru administrare |
| Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică | 100 până la 150 mg/kg şi zi la fiecare 8 ore, maxim 9 g pe zi1 |
| Neutropenie febrilă | 2 g la fiecare 8 ore |
| Pneumonie nosocomială | |
| Meningită bacteriană | |
| Bacteriemie* | |
| Infecţii osteoarticulare | 1-2 g la fiecare 8 ore |
| Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi complicate | |
| Infecţii intraabdominale complicate | |
| Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează şedinţe de dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA) | |
| Infecţii ale tractului urinar complicate | 1-2 g la fiecare 8 ore sau 12 ore |
| Profilaxia perioperatorie în rezecţia transuretrală a prostatei (RTUP) | 1 g la inducerea anesteziei şi a doua doză la îndepărtarea cateterului |
| Otită medie cronică supurată | 1 g până la 2 g la fiecare 8 ore |
| Otită externă malignă | |
| Perfuzie continuă | |
| Infecție | Doza pentru administrare |
| Neutropenie febrilă | Doză de încărcare de 2 g urmată de perfuzie continuă cu 4 până la 6 g la fiecare 24 de ore1Perfuzarea oricărui flacon de medicament dizolvat nu trebuie să dureze mai mult de 9 ore (vezi pct. 6.3).Prin urmare, după reconstituire, doza unitară din soluția perfuzabilă trebuie administrată în decurs de 9 ore, de exemplu pentru 8 grame pe zi: o doză de încărcare de 2 g urmată de o perfuzie continuă de 2 g la fiecare 8 ore. |
| Pneumonie nosocomială | |
| Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică | |
| Meningită bacteriană | |
| Bacteriemie* | |
| Infecţii osteo-articulare | |
| Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi complicate | |
| Infecţii intraabdominale complicate | |
| Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează şedinţe de dializă peritoneală continuă ambulatorie (DPCA) | |
| 1 La pacienţii adulţi cu funcţie renală normală o doză de 9 g pe zi a fost utilizată fără reacţii adverse.*Atunci când este asociată cu, sau suspectată a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate la pct.4.1. | |
Tabel 2: Copii cu greutate < 40 kg
| Copii şi sugari cu vârsta > 2 luni şi copii cu greutate < 40 kg | Infecție | Doză uzuală |
| Administrare intermitentă | ||
| Infecţii ale tractului urinar complicate | 100-150 mg/kg şi zi fracţionat în trei prize, maxim 6 g pe zi | |
| Otită medie cronică supurată | ||
| Otită medie externă malignă | ||
| Copii cu neutropenie | 150 mg/kg şi zi fracţionat în trei Infecţii bronhopulmonare în prize, maxim 6 g pe zi | |
| Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică | ||
| Meningită bacteriană | ||
| Bacteriemie* | ||
| Infecţii osteoarticulare | 100 – 150 mg/kg/day în trei prize, maxim 6 g pe zi | |
| Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor în trei prize, maxim 6 g pe zi moi complicate | ||
| Infecţii intraabdominale complicate | ||
| Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează şedinţe de dializă peritoneală continuă în ambulator (DPCA) | ||
| Perfuzie continuă | ||
| Neutropenie febrilă | Doză de încărcare de 60- 100 mg/kg urmată de perfuzie continuă cu 100-200 mg/kg şi zi, maxim 6 g pe zi | |
| Pneumonie nosocomială | ||
| Infecţii bronhopulmonare în fibroza chistică | ||
| Meningită bacteriană | ||
| Bacteriemie* | ||
| Infecţii osteoarticulare | ||
| Infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi complicate | ||
| Infecţii intraabdominale complicate | ||
| Peritonită asociată cu dializa la pacienţii care efectuează şedinţe de dializă peritoneală continuă în ambulator (DPCA) | ||
| Nou-născuţi şi sugari cu vârsta ≤ de 2 luni | Infecție | Doză uzuală |
| Administrare intermitentă | ||
| Majoritatea infecţiilor | 25-60 mg/kg şi zi fracţionat în două prize 1 | |
| 1 La nou-născuţi şi sugari cu vârsta ≤ 2 luni, timpul de înjumătăţire plasmatică a ceftazidimei poate fi de 3-4 ori mai mare decât la adulţi.*Atunci când este asociată cu, sau suspectată a fi asociată cu oricare dintre infecţiile enumerate la pct. 4.1. | ||
Copii
Nu a fost stabilită siguranţa si eficacitatea Ceftazidimă AptaPharma administrat continuu în perfuzie, la nou-născuţi şi sugari cu vârsta ≤ 2 luni.
Vârstnici
Având în vedere clearance-ul scăzut corelat cu înaintarea în vârstă al ceftazidimei la pacienţii vârstnici, doza zilnică nu trebuie să depăşească, în mod normal, 3 g ceftazidimă, în special la pacienţii cu vârsta peste 80 de ani.
Insuficienţă hepatică
Datele disponibile nu indică necesitatea ajustării dozei în caz de insuficienţă hepatică uşoară sau moderată. Nu sunt disponibile date din studii clinice la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (vezi, de asemenea, pct. 5.2). Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea clinică atentă.
Insuficienţă renală
Ceftazidima se elimină nemodificată renal. Prin urmare, la pacienţii cu insuficienţă renală doza trebuie redusă (vezi de asemenea pct. 4.4).
Trebuie administrată o doză iniţială de 1 g. Dozele de întreţinere trebuie stabilite în funcţie de clearance- ul creatininei:
Tabel 3: Doza de Ceftazidimă AptaPharma recomandată pentru tratamentul de întreţinere la pacienţii cu insuficienţă renală – perfuzie intermitentă
Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate ≥ 40 kg
| Clearance-ul creatininei (ml/min) | Creatininemie (aproximativ) micromol/l (mg/dl) | Doză unitară (g) de Ceftamil recomandată (g) | Intervalul dintre doze (ore) |
| 50-31 | 150-200(1,7-2,3) | 1 | 12 |
| 30-16 | 200-350(2,3-4,0) | 1 | 24 |
| 15-6 | 350-500(4,0-5,6) | 0.5 | 24 |
| <5 | >500(>5.6) | 0.5 | 48 |
La pacienţii cu infecţii severe, doza unitară din tabelul de mai sus trebuie crescută cu 50% sau trebuie crescută frecvenţa administrării dozelor.
La copii, clearance-ul creatininei trebuie ajustat în funcţie de suprafaţa corporală sau masa musculară.
Copii cu greutate< 40 kg
| Clearance-ul creatininei (ml/min)** | Creatininemie (aproximativ)* micromol/l (mg/dl) | Doza individuală recomandată mg/kg corp | Intervalul dintre doze (ore) |
| 50-31 | 150-200 (1,7-2,3) | 25 | 12 |
| 30-16 | 200-350 (2,3-4,0) | 25 | 24 |
| 15-6 | 350-500 (4,0-5,6) | 12,5 | 24 |
| <5 | >500 (>5,6) | 12,5 | 48 |
| * Valorile creatininemiei sunt orientative şi este posibil să nu indice exact acelaşi nivel de reducere pentru toţi pacienţii cu disfuncţie renală.** Estimat pe baza suprafeţei corporale, sau măsurat. | |||
Pentru siguranţă şi eficacitate, se recomandă monitorizarea clinică atentă.
Tabel 4: Doza de Ceftazidimă AptaPharma recomandată pentru întreţinere, în insuficienţă renală – perfuzie continuă
Adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate ≥ 40 kg
| Clearance-ul creatininei (ml/min) | Creatininemie (aproximativ) micromol/l (mg/dl) | Intervalul dintre doze (ore) |
| 50-31 | 150-200 (1,7-2,3) | Doza de încărcare este de 2 g urmată de 1 g până la 3 g /24 de ore |
| 30-16 | 200-350 (2,3-4,0) | Doza de încărcare este de 2 g urmată de 1 g/24 de ore |
| ≤ 15 | > 350 (>4,0) | Nu este evaluată |
Alegerea dozei trebuie efectuată cu prudenţă. Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea clinică atentă.
Copii cu greutate < 40 kg
Nu au fost stabilite siguranţa şi eficacitatea Ceftazidimă AptaPharma, administrat în perfuzie continuă la copii cu insuficienţă renală şi greutate < 40 kg. Pentru siguranţă şi eficacitate se recomandă monitorizarea clinică atentă.
Dacă se administrează Ceftazidimă AptaPharma în perfuzie continuă la copii cu insuficienţă renală, clearance-ul creatininei trebuie ajustat în funcţie de suprafaţa corporală sau masa musculară a copilului.
Hemodializă
Timpul de înjumătăţire plasmatică în timpul hemodializei variază între 3 şi 5 ore.
După fiecare şedinţă de hemodializă trebuie repetată administrarea dozei de întreţinere de ceftazidimă recomandată în tabelele 3 și 4.
Dializă peritoneală
Ceftazidima poate fi utilizată în timpul dializei peritoneale şi dializei peritoneale continue ambulatorii (DPCA).
Pe lângă administrarea intravenoasă, ceftazidima poate fi introdusă în lichidul pentru dializă (de regulă 125 – 250 mg la 2 l soluţie de dializă).
La pacienţii cu insuficienţă renală hemodializaţi arteriovenos continuu sau cu hemofiltrare cu flux crescut din unităţile de terapie intensivă: 1g pe zi în doză unică sau fracţionată. În cazul utilizării hemofiltrării cu flux scăzut se recomandă ca dozele să fie cele recomandate în cazul insuficienţei renale.
La pacienţii cu hemofiltrare venovenoasă şi hemodializă venovenoasă, dozele recomandate sunt cele din tabelele 5 și 6 de mai jos.
Tabel 5: Doza de ceftazidimă recomandată în hemofiltrarea venovenoasă continua
| Funcţia renală reziduală (clearance-ul creatininei în ml/min) | Doza de întreţinere (mg) pentru o rată de ultrafiltrare (ml/min) 1: | |||
| 5 | 16.7 | 33.3 | 50 | |
| 0 | 250 | 250 | 500 | 500 |
| 5 | 250 | 250 | 500 | 500 |
| 10 | 250 | 500 | 500 | 750 |
| 15 | 250 | 500 | 500 | 750 |
| 20 | 500 | 500 | 500 | 750 |
| 1 Doza de întreţinere trebuie administrată la fiecare 12 ore. | ||||
Tabel 6: Doza recomandată în hemodializa venovenoasă continua
| Funcţia renalăreziduală (clearance-ul creatininei în ml/min) | Doza de întreţinere (mg) pentru un dializat cu debit de1: | |||||
| 1,0 litru/oră | 2,.0 litri/oră | |||||
| Rata de ultrafiltrare (litri/oră) | Rata de ultrafiltrare (litri/oră) | |||||
| 0,5 | 1,0 | 2,0 | 0,5 | 1,0 | 2,0 | |
| 0 | 500 | 500 | 500 | 500 | 500 | 750 |
| 5 | 500 | 500 | 750 | 500 | 500 | 750 |
| 10 | 500 | 500 | 750 | 500 | 750 | 1000 |
| 15 | 500 | 750 | 750 | 750 | 750 | 1000 |
| 20 | 750 | 750 | 1000 | 750 | 750 | 1000 |
| 1 Doza de întreţinere trebuie administrată la fiecare 12 ore. | ||||||
Mod de administrare
Doza depinde de severitatea infecţiei, sensibilitatea agentului patogen, localizarea şi tipul infecţiei, vârsta şi statusul funcţiei renale ale pacientului.
Ceftazidimă AptaPharma 1 g trebuie administrat injectabil intravenos sau în perfuzie, sau intramuscular profund. Locurile recomandate pentru injectarea intramusculară sunt cadranul supero-extern al muşchiului gluteus maximus sau faţa laterală a coapsei. Soluţia Ceftazidimă AptaPharma poate fi administrată direct în venă sau poate fi introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide.
Calea de administrare standard recomandată este cea intravenoasă, prin injectare intermitentă sau perfuzie continuă. Administrarea intramusculară trebuie utilizată numai atunci când nu se poate folosi calea intravenoasă sau este mai puţin adecvată pentru pacient.
Ceftazidimă AptaPharma 2 g trebuie administrat injectabil intravenos sau în perfuzie. Soluţia Ceftazidimă AptaPharma poate fi administrată direct în venă sau poate fi introdusă în linia de perfuzie la pacienţii cărora li se administrează parenteral lichide. Calea de administrare standard recomandată este cea intravenoasă, prin injectare intermitentă sau perfuzie continuă.
Hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau la oricare dintre excipienţii menționați la pct. 6.1.
Antecedente de hipersensibilitate severă (de exemplu reacţie anafilactică) la orice antibiotic betalactamic (peniciline, monobactami şi carbapenemi).
Hipersensibilitate
Similar altor antibiotice beta-lactamice, s-au raportat reacţii de hipersensibilitate grave şi uneori fatale. În caz de reacţii de hipersensibilitate severe tratamentul cu ceftazidimă trebuie întrerupt imediat şi trebuie iniţiate măsurile de urgenţă corespunzătoare.
Anterior iniţierii tratamentului, trebuie stabilit dacă pacientul prezintă în antecedentele reacţii severe de hipersensibilitate la ceftazidimă, alte cefalosporine sau orice tip de antibiotice beta-lactamice. Este necesară prudenţă în cazul administrării ceftazidimei la pacienţi cu antecedente de reacţii non-severe de hipersensibilitate la alte antibiotice beta-lactamice.
Spectru de activitate
Ceftazidima are spectru de activitate antibacteriană limitat. Nu se recomandă utilizarea ceftazidimei ca medicaţie unică pentru tratamentul anumitor tipuri de infecţii, cu excepţia cazului în care microorganismul patogen este cunoscut ca fiind sensibil la ceftazidimă sau există o probabilitate foarte mare ca microorganismul patogen să fie sensibil la ceftazidimă. Acest raţionament se aplică în special atunci când se intenţionează administrarea la pacienţi cu bacteremie sau meningită bacteriană, infecţii cutanate şi ale ţesuturilor moi şi infecţii osoase şi articulare. În plus, ceftazidima este susceptibilă de a fi hidrolizată de câteva betalactamaze cu spectru larg (BLSL). Prin urmare, atunci când ceftazidima este selectată pentru tratament, trebuie luate în considerare microorganismele producătoare de BLSL.
Colita pseudomembranoasă
Colita asociată antibioticelor şi colita pseudomembranoasă au fost raportate în asociere cu aproape toate tipurile de antibiotice, incluzând ceftazidima, şi pot varia ca severitate de la uşoară până la reacţii care pot pune în pericol viaţa. Prin urmare, este important ca acest diagnostic să fie avut în vedere la pacienţii care dezvoltă diaree în timpul sau după administrarea ceftazidimei (vezi pct. 4.8). Trebuie avută în vedere întreruperea tratamentului cu ceftazidimă şi administrarea tratamentului specific pentru
Clostridium difficile. Este contraindicată administrarea medicamentelor care inhibă peristaltismul intestinal.
Funcția renală
Tratamentul concomitent cu doze mari de cefalosporine sau cu medicamente nefrotoxice cum sunt exemplu aminoglicozide sau diuretice puternice (de exemplu furosemida) poate afecta funcţia renală.
Ceftazidima este eliminată renal; prin urmare, dozele trebuie reduse în funcţie de gradul de insuficienţă renală. Pentru siguranţă şi eficacitate pacienţii cu insuficienţă renală trebuie monitorizaţi cu atenţie. Sechele neurologice au fost raportate ocazional când doza nu a fost redusă la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 4.8).
Înmulţirea microorganismelor rezistente
Utilizarea de lungă durată poate determina înmulţirea microorganismelor rezistente (de exemplu enterococi, fungi), care pot impune întreruperea tratamentului sau adoptarea altor măsuri corespunzătoare. Este esenţială evaluarea periodică a pacienţilor.
Interferențe cu testele și analizele de laborator
Ceftazidima nu interferă cu testele enzimatice pentru glicozurie, însă pot apărea uşoare interferenţe (fals- pozitiv) cu metodele bazate pe reducerea cuprului (Benedict, Fehling, Clinitest).
Ceftazidima nu interferă cu dozarea creatininei cu picrat alcalin.
Pozitivarea testului Coombs în asociere cu utilizarea ceftazidimei la aproximativ 5% din pacienţi poate determina interferenţe în testul de compatibilitate încrucişată a sângelui.
Reacții adverse cutanate severe (RACS)
În asociere cu tratamentul cu ceftazidimă s-au raportat, cu frecvență necunoscută, reacții adverse cutanate severe (RACS), care includ sindrom Stevens-Johnson (SSJ), necroliză epidermică toxică (NET), reacție la medicament cu eozinofilie și simptome sistemice (DRESS) și pustuloză exantematică generalizată acută (PEGA), care pot pune viața în pericol sau pot fi letale.
Pacienții trebuie informați cu privire la semne și simptome și trebuie monitorizați cu atenție pentru reacții cutanate. Dacă apar semne și simptome care indică aceste reacții, tratamentul cu ceftazidimă trebuie întrerupt imediat și trebuie luat în considerare un tratament alternativ.
Tratamentul cu ceftazidimă nu trebuie reinițiat niciodată la pacienții care au dezvoltat o reacție gravă, precum SSJ, NET, DRESS sau PEGA, asociată cu utilizarea ceftazidimei.
Administrarea de sodiu Ceftazidimă AptaPharma 1 g
Acest medicament conţine sodiu 52,44 mg per 1 g, echivalent cu 2,62% din doza zilnică maximă de 2 g sodiu recomandată de OMS pentru un adult.
Ceftazidimă AptaPharma 2 g
Acest medicament conţine sodiu 104,88 mg per 2 g, echivalent cu 5,24% din doza zilnică maximă de 2 g sodiu recomandată de OMS pentru un adult.
S-au efectuat studii de interacţiune numai cu probenecid şi furosemidă.
Tratamentul concomitent cu doze mari şi medicamente nefrotoxice poate afecta funcţia renală (vezi pct 4.4).
Cloramfenicolul antagonizează in vitro ceftazidima şi alte cefalosporine. Relevanţa clinică a acestei observaţii este necunoscută, dar dacă se propune administrarea ceftazidimei în asociere cu cloramfenicol, trebuie luat în considerare acest posibil antagonism.
Sarcina
Datele provenite din utilizarea ceftazidimei la gravide sunt limitate. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte nocive directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, parturiţiei sau dezvoltării postnatale (vezi pct. 5.3).
Ceftazidimă AptaPharma trebuie prescris la gravide numai dacă beneficiile depăşesc riscul.
Alăptarea
Ceftazidima se excretă în laptele uman în cantităţi mici, dar la doze terapeutice ale ceftazidimei nu se anticipează apariţia de efecte la sugar. Ceftazidima poate fi utilizată în timpul alăptării.
Fertilitatea
Nu există date disponibile.
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pot să apară reacţii adverse (de exemplu ameţeală), care pot influenţa capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).
Cele mai frecvente reacţii adverse sunt eozinofilie, trombocitoză, flebită sau tromboflebită la administrare intravenoasă, diaree, creşteri tranzitorii ale concentrațiilor plasmatice ale enzimelor hepatice, erupţii cutanate maculopapulare sau urticariene, durere şi/sau inflamaţie după injectare intramusculară şi pozitivarea testului Coombs.
Date din studii clinice sponsorizate sau nesponsorizate au fost utilizate pentru a determina incidenţa reacţiilor adverse frecvente şi mai puţin frecvente. Incidenţa celorlalte reacţii adverse a fost determinată în principal din datele după punerea pe piaţă şi se referă mai curând la rata de raportare decât la frecvenţa reală. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Frecvenţa reacţiilor adverse menţionate mai jos este definită utilizând următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥ 1/10)
Frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10)
Mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100)
Rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000) Foarte rare (< 1/10000),
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
| Clasificare pe aparate, sisteme şi organe | Frecvente | Mai puţinfrecvente | Foarte rare | Cu frecvenţă necunoscută |
| Infecţii şi infestări | Candidoză (inclusiv vaginală şi orală) | |||
| Tulburărihematologice şi limfatice | EozinofilieTrombocitoză | Neutropenie Leucopenie Trombocitopenie | Agranulocitoză Anemiehemolitică Limfocitoză |
| Tulburări ale sistemului imunitar | Anafilaxie (incluzând bronhospasm şi/sau hipotensiunearterială) (vezi pct. 4.4) | |||
| Tulburări ale sistemului nervos | Cefalee Ameţeli | Sechele neurologice1 Parestezie | ||
| Tulburări vasculare | Flebită sautromboflebită la administrareaintravenoasă | |||
| Tulburări gastrointestinale | Diaree | Colită2 (vezi pct. 4.4)Durere abdominală GreaţăVărsături | Gust neplăcut | |
| Tulburări hepatobiliare | Creşterea tranzitorie a valorilor serice a uneia sau mai multor enzime hepatice3 | Icter | ||
| Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat | Erupţii maculopapulare sau urticariene | Prurit | Necrolizăepidermică toxică Sindrom Stevens- JohnsonEritem multiform AngioedemReacție lamedicament cueozinofilie și simptome sistemice (DRESS)4Pustulozăexantematoasăgeneralizată acută (PEGA) | |
| Tulburări renale şi ale căilor urinare | Creşteri tranzitorii ale uremiei, azotului uric din sânge şi/sau creatininemiei | Nefrităinterstițială Insuficiență renală acută | ||
| Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare | Durere şi/sauinflamaţie după injectareaintramusculară | Febră | ||
| Investigaţii diagnostice | Test Coombs pozitiv 5 |
1 S-au raportat sechele neurologice incluzând tremor, mioclonie, convulsii, encefalopatie şi comă la pacienţi cu insuficienţă renală la care nu s-a redus în mod corespunzător doza de Ceftamil.
2 Diareea şi colita pot fi asociate cu Clostridium difficile şi se poate prezenta sub formă de colită pseudomembranoasă.
3 ALT (SGPT), AST (SGOT), LDH, GGT, fosfatază alcalină.
4 Au existat raportări rare în care DRESS s-a asociat cu ceftazidina
5 Pozitivarea testului Combs s-a observat la aproximativ 5% dintre pacienţi şi poate interfera cu testul de compatibilitate încrucişată a sângelui.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro. Website: www.anm.ro
Supradozajul poate determina sechele neurologice incluzând encefalopatie, convulsii şi comă. Simptome de supradozaj pot să apară în cazul în care doza nu este redusă corespunzător la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 4.4).
Concentraţia plasmatică a ceftazidimei poate fi redusă prin hemodializă sau dializă peritoneală.
Proprietăți farmacologice - CEFTAZIDIMA 1g
Grupa farmacoterapeutică: Alte antibiotice beta-lactamice, cefalosporine de generaţia a treia, codul ATC: J01DD02.
Mecanism de acţiune
Ceftazidima inhibă sinteza peretelui bacterian după ataşarea de proteinele care leagă penicilina (PLP). Astfel inhibă biosinteza peretelui celular (peptidoglican), care determină liza şi apoptoza celulei bacteriene.
Relaţia dintre FC/FD
În cazul cefalosporinelor, s-a demonstrat că cel mai important indice de farmacocinetică - farmacodinamie care se corelează cu eficacitatea in vivo este procentul din intervalul de dozaj în care concentraţia de medicament nelegat se menţine peste concentraţia minimă inhibitorie (CMI) a ceftazidimei pentru fiecare specie în parte (adică %T > CMI).
Mecanism de rezistenţă
Rezistenţa bacteriană la ceftazidimă poate să apară prin unul sau mai multe dintre următoarele mecanisme:
-
hidroliza de către beta-lactamaze. Ceftazidima poate fi hidrolizată eficient de către anumite beta- lactamaze cu spectru larg (BLSL), incluzând familia SHV de BLSL şi enzimele de tip AmpC care pot fi induse sau inhibate constant la anumite specii bacteriene aerobe Gram-negativ
-
afinitate scăzută a proteinelor care leagă penicilina pentru ceftazidimă
-
absenţa permeabilităţii membranei exterioare, care restricţionează pătrunderea ceftazidimei la nivelul proteinelor care leagă penicilina din microorganismele Gram-negativ
-
mecanisme bacteriene de tip pompe de eflux.
Valori critice pentru testarea susceptibilității
Criteriile de interpretare a CMI (concentrația minima inhibitorie) pentru testele de susceptibilitate au fost stabilite de Comitetul European pentru Teste de Susceptibilitate Antimicrobiană (EUCAST) pentru ceftazidimă și sunt enumerate aici: https://www.ema.europa.eu/documents/other/minimum-inhibitory- concentration-mic-breakpoints_en.xlsx.
Sensibilitatea microbiologică
Prevalenţa rezistenţei dobândite poate varia în funcţie de aria geografică şi în timp pentru specii selecţionate şi sunt necesare informaţii locale despre rezistenţă, mai ales în cazul tratamentului pentru infecţii severe. Dacă este necesar, se va solicita sfatul specialistului în cazul în care prevalenţa locală a rezistenţei face ca utilitatea medicamentului să fie pusă sub semnul îndoielii, cel puţin în cazul unor tipuri de infecţii.
| Specii frecvent sensibile |
| Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:Streptococcus pyogenes Streptococcus agalactiae |
| Microorganisme aerobe Gram-negativ:Citrobacter koseri Haemophilus influenzae Moraxella catarrhalis Neisseria menigitidis Pasteurella multocida Proteus mirabilis Proteus spp (altele) Providencia spp. |
| Specii în cazul cărora rezistenţa dobândită poate fi o problemă |
| Microorganisme aerobe Gram-negativ: Acinetobacter baumannii+ Burkholderia cepaciaCitrobacter freundii Enterobacter aerogenes Enterobacter cloacae Escherichia coli Klebsiella pneumoniae Klebsiella spp (other) Pseudomonas aeruginosa Serratia sppMorganella morganii |
| Microorganisme aerobe Gram-pozitiv:Staphylococcus aureus£ Streptococcus pneumoniae££ Viridans group streptococcus |
| Microorganisme anaerobe Gram-pozitiv: Clostridium perfringens Peptostreptococcus spp. |
| Microorganisme anaerobe Gram-negativ Fusobacterium spp. |
| Microorganisme cu rezistenţă înnăscută |
| Bacterii aerobe Gram-pozitiv: |
| Enterococcus spp including Enterococcus faecalis and Enterococcus faeciumListeria spp |
| Microorganisme anaerobe Gram-pozitiv:Clostridium difficile |
| Microorganisme anaerobe Gram-negativ:Bacteroides spp. (many strains of Bacteroides fragilis are resistant). |
| Altele: Chlamydia spp Mycoplasma spp Legionella spp |
| £ Se consideră că S. aureus meticilino-sensibil are sensibilitate înnăscută scăzută la ceftazidimă. Toate tulpinile de S. aureus meticilino-rezistent sunt rezistente la ceftazidimă.££Se anticipează ca S. pneumoniae cu sensibilitate intermediară sau rezistent la penicilină să prezinte cel puţin sensibilitate redusă la ceftazidimă.+ Rate înalte de rezistenţă au fost observate în una sau mai multe zone/ţări/regiuni din cadrul UE. |
Absorbţie
După administrarea intramusculară a unor doze de 500 mg, respectiv 1 g de ceftazidimă, concentraţiile plasmatice maxime de 18 mg/l, respectiv 37 mg/l sunt atinse rapid (după 1 oră). După 5 minute de la injectarea intravenoasă în bolus a 500 mg, 1 g sau 2 g, concentraţiile plasmatice sunt de 46 mg/l, 87 mg/l, respectiv 170 mg/l. Cinetica ceftazidimei este liniară în intervalul dozei unice de la 0,5 la 2 g după administrare intravenoasă sau intramusculară.
Distribuţie
Legarea de proteinele plasmatice este redusă, sub 10%. Concentraţii de ceftazidimă mai mari decât CMI pot fi atinse pentru microorganismele frecvente în ţesuturi precum oase, inimă, bilă, spută, umoarea apoasă, lichidul sinovial, pleural şi peritoneal. Ceftazidima traversează bariera fetoplacentară şi se excretă în laptele uman. Traversarea barierei hematoencefalice intacte este slabă, realizându-se concentraţii scăzute de ceftazidimă în lichidul cefalorahidian (LCR) în absenţa inflamaţiei. Cu toate acestea, concentraţii de 4-20 mg/l sau mai mari se realizează în LCR când meningele este inflamat.
Metabolizare
Ceftazidima nu se metabolizează.
Eliminare
După administrare pe cale parenterală concentraţiile plasmatice scad cu un timp de înjumătăţire de aproximativ 2 ore. Ceftazidima se excretă sub formă nemodificată în urină prin filtrare glomerulară; aproximativ 80-90% din doză se regăseşte în urină în 24 de ore. Mai puţin de 1% se excretă prin bilă.
Grupe speciale de pacienţi
Insuficienţă renală
Eliminarea ceftazidimei este scăzută la pacienţii cu insuficienţă renală şi doza trebuie redusă (vezi pct 4.2).
Insuficienţă hepatică
Prezenţa insuficienţei hepatice uşoare până la moderată nu a avut niciun efect asupra farmacocineticii ceftazidimei la persoane cărora li s-a administrat intravenos o doză de 2 g la interval de 8 ore, timp de 5 zile, cu condiţia ca funcţia renală să nu fi fost afectată (vezi pct 4.2).
Vârstnici
Clearance-ul redus observat la pacienţii vârstnici s-a datorat în principal scăderii corelate cu vârsta a clearance-ului renal al ceftazidimei. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a variat între 3,5 şi 4 ore după administrare în doză unică sau repetată timp de 7 zile, a unor doze de 2 g injectabil în bolus i.v. de două ori pe zi la pacienţi cu vârsta de 80 de ani sau peste.
Copii
Timpul de înjumătăţire al ceftazidimei este prelungit la nou-născuţii la termen sau prematuri cu 4,5-7,5 ore după administrarea unor doze cuprinse între 25 şi 30 mg/kg. Cu toate acestea, la vârsta de 2 luni, timpul de înjumătăţire se situează în intervalul pentru adulţi.
Date preclinice de siguranţă
Datele nonclinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice de siguranţă, toxicitate după doze repetate, genotoxicitate, toxicitate asupra funcţiei de reproducere. Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu ceftazidimă.
