PROQUAD FARA CONCENTRATIE PULB. + SOLV. PT. SUSP. INJ.
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Interacțiuni cu
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - PROQUAD FARA CONCENTRATIE
ProQuad este indicat pentru vaccinarea simultană împotriva rujeolei, parotiditei epidemice, rubeolei şi
varicelei la persoane cu vârsta peste 12 luni.
ProQuad poate fi administrat la sugari începând de la vârsta de 9 luni, în condiţii speciale (de exemplu în conformitate cu programele naţionale de vaccinare, epidemii sau în cazul călătoriei într-o zonă cu prevalenţă crescută de rujeolă; vezi pct. 4.2, 4.4 şi 5.1).
Doze
ProQuad trebuie utilizat în concordanţă cu recomandările oficiale.
-
Persoane cu vârsta de 12 luni şi peste
Persoanelor cu vârsta începând de la 12 luni trebuie să li se administreze două doze de ProQuad sau o singură doză de ProQuad, urmată de o a doua doză de vaccin varicelic monovalent pentru a asigura protecţie optimă împotriva varicelei (vezi pct. 5.1).Trebuie să treacă cel puţin o lună între prima şi a doua doză din oricare vaccin cu virusuri vii atenuate. Este preferabil ca a doua doză să fie administrată în decursul celor trei luni care urmează primei doze.
-
Sugari cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 luni
Datele privind imunogenitatea şi siguranţa au arătat că ProQuad poate fi administrat la sugari cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 luni, în condiţii speciale (de exemplu în conformitate cu recomandările oficiale sau când protecţia precoce este considerată necesară). În astfel de cazuri, sugarilor trebuie să li se administreze a doua doză de ProQuad, având în vedere o perioadă de minim 3 luni distanţă, pentru a asigura protecţie optimă împotriva rujeolei şi varicelei (vezi
-
Sugari cu vârsta sub 9 luni
ProQuad nu este indicat la acest subgrup de copii. Siguranţa şi eficacitatea ProQuad la sugari cu vârsta sub 9 luni nu au fost încă stabilite.
ProQuad poate fi utilizat ca a doua doză la persoanele cărora li s-a administrat anterior un vaccin rujeolic, urlian și rubeolic şi un vaccin varicelic.
Mod de administrare
Vaccinul trebuie injectat intramuscular (i.m.) sau subcutanat (s.c.).
Locurile de injectare recomandate sunt zona antero-laterală a coapsei la copii cu vârsta mai mică şi
regiunea deltoidiană la copii cu vârstă mai mare, adolescenţi şi adulţi.
Vaccinul trebuie administrat subcutanat la pacienţi cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de
coagulare.
Precauţii care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului: vezi pct. 6.6.
Pentru instrucţiuni privind reconstituirea medicamentului înainte de administrare, vezi pct. 6.6.
Vaccinul nu trebuie injectat intravascular în nicio circumstanţă.
Hipersensibilitate la oricare vaccin varicelic sau vaccin rujeolic, urlian sau rubeolic, sau la oricare
dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1, inclusiv neomicină (vezi pct. 2 și 4.4).
Discrazie sanguină, leucemie, limfom de orice tip sau alte neoplasme maligne care afectează sistemul hematopoietic şi limfatic.
Tratament imunosupresor curent (inclusiv doze mari de corticosteroizi) (vezi pct. 4.8). ProQuad nu este contraindicat la persoanele cărora li se administrează corticosteroizi de uz topic sau parenteral în doze mici (de exemplu, pentru profilaxia astmului bronşic sau terapie de substituţie).
Imunodeficienţă umorală sau celulară severă (primară sau dobândită), de exemplu imunodeficienţă combinată severă, hipogamaglobulinemie şi SIDA sau infecţie HIV simptomatică sau un procent de
limfocite T CD4+ specific vârstei la copii cu vârsta sub 12 luni: CD4+ <25%; copii cu vârsta între 12
şi 35 luni: CD4+ <20%; copii cu vârsta între 36 şi 59 luni: CD4+ <15% (vezi pct. 4.4 şi 4.8).
La persoanele cu imunitate sever deprimată vaccinate neadecvat cu vaccinul rujeolic, s-au raportat
cazuri de encefalită rujeolică, pneumonii şi urmări letale ca o consecinţă directă a diseminării infecţiei
cu virusul vaccinului rujeolic.
Antecedente familiale de imunodeficienţă congenitală sau ereditară, exceptând situaţia în care se demonstrează competenţa imună a potenţialului primitor de vaccin.
Tuberculoză activă netratată. Copiii aflaţi în tratament pentru tuberculoză nu au prezentat o agravare a afecţiunii când au fost imunizaţi cu vaccin cu virus rujeolic viu. Nu au fost raportate studii care să prezinte date despre efectul vaccinurilor cu virusul rujeolic la copiii cu tuberculoză netratată.
Vaccinarea trebuie amânată în timpul oricărei boli cu febră > 38,5°C.
Sarcină. De asemenea, trebuie evitată sarcina timp de 1 lună după vaccinare (vezi pct. 4.6).
Trasabilitate
Pentru a avea sub control trasabilitatea medicamentelor biologice, numele și numărul lotului medicamentului administrat trebuie înregistrate cu atenție.
Tratamentul şi supravegherea medicală adecvate trebuie să fie disponibile întotdeauna în cazul
apariţiei rare a unei reacţii anafilactice care urmează administrării vaccinului.
În plus, vaccinul cu virus viu rujeolic şi vaccinul cu virus viu urlian sunt produse în culturi de celule embrionare de pui de găină. Persoanele cu antecedente de reacţii anafilactice, anafilactoide sau alte reacţii imediate (de exemplu, urticarie, inflamare la nivelul cavităţii bucale şi a gâtului, dificultăţi de respiraţie, hipotensiune arterială sau şoc) după ingestia de ouă prezintă un risc crescut de a dezvolta reacţii de hipersensibilitate de tip imediat. Raportul risc-beneficiu potenţial trebuie evaluat cu atenţie înainte de a se lua în calcul vaccinarea în astfel de situaţii.
ProQuad trebuie administrat cu prudenţă la subiecţii cu antecedente personale sau familiale de crize convulsive sau antecedente de leziune cerebrală. Medicul trebuie să fie atent la creşterile de temperatură care pot să apară după vaccinare (vezi pct. 4.8).
Sugarii cu vârsta mai mică de 12 luni care sunt vaccinaţi cu un vaccin care conţine virus rujeolic, în
timpul epidemiilor de rujeolă sau pentru alte situaţii, pot să nu prezinte răspuns imunologic după administrarea vaccinului din cauza prezenţei anticorpilor circulanţi de origine maternă şi/sau imaturităţii sistemului imun (vezi pct. 4.2 şi 5.1).
Persoanele vaccinate trebuie să evite utilizarea de salicilaţi timp de 6 săptămâni după vaccinarea cu ProQuad, deoarece s-a raportat apariţia sindromului Reye după utilizarea de salicilaţi în timpul infecţiei cu varicelă de tip sălbatic.
Vaccinarea cu ProQuad nu poate asigura protecţia tuturor persoanelor cărora li se administrează
vaccinul.
Transmitere
La majoritatea persoanelor susceptibile, în 7 până la 28 zile după vaccinare a apărut excreţia de mici cantităţi de virus rubeolic viu atenuat la nivelul gâtului sau nasului. Nu există dovezi confirmate care să indice faptul că acest virus se transmite persoanelor susceptibile care intră în contact cu indivizii vaccinaţi. Consecutiv, transmiterea prin contact personal strâns, este acceptată din punct de vedere
teoretic, dar nu este privită ca un risc semnificativ; cu toate acestea, a fost studiată transmiterea virusului din vaccinul rubeolic, prin laptele matern la sugari, fără nicio evidenţă de boală clinică (vezi
pct. 4.6).
Nu s-au raportat cazuri de transmitere a tulpinii atenuate Enders' Edmonston a virusului rujeolic sau a tulpinii atenuate Jeryl Lynn a virusului urlian de la persoanele vaccinate la persoanele susceptibile cu care acestea vin în contact.
Experienţa după punere pe piaţă sugerează că transmiterea virusului din vaccinul varicelic (tulpina Oka/Merck), conducând la o infecție cu varicela, inclusiv boală diseminată, poate surveni
rareori între persoanele vaccinate (care dezvoltă sau nu dezvoltă o erupţie cutanată tranzitorie de tipul varicelei) şi persoanele susceptibile la varicelă cu care acestea vin în contact, incluzând persoanele sănătoase precum şi persoanele cu risc ridicat (vezi pct. 4.8).
Persoanele susceptibile la varicelă cu risc ridicat includ:
-
persoanele cu imunitatea deprimată (vezi pct. 4.3.),
-
femeile gravide fără antecedente pozitive de varicelă (vărsat de vânt) documentate sau cu evidenţe de laborator ale unei infecţii anterioare,
-
sugarii nou-născuţi ai căror mame nu au antecedente pozitive documentate de varicelă sau dovezi de laborator ale unei infecţii anterioare.
Persoanele vaccinate trebuie să încerce să evite, oricând este posibil, contactul strâns cu persoanele cu un risc ridicat, susceptibile la varicelă, pe o durată de până la 6 săptămâni după vaccinare. În cazurile în care nu se poate evita contactul cu persoanele susceptibile la varicelă cu risc ridicat, trebuie cântărit riscul potenţial de transmisie a virusului din vaccinul varicelic comparativ cu riscul dobândirii şi transmiterii virusului varicelei de tip sălbatic.
Trombocitopenie
Acest vaccin trebuie administrat subcutanat la persoanele cu trombocitopenie sau cu orice tulburare de coagulare, deoarece la aceste persoane este posibil să apară sângerare ca urmare a administrării intramusculare.
În studiile clinice nu au fost raportate cazuri cu privire la apariţia sau agravarea trombocitopeniei la persoanele vaccinate cu ProQuad. Cazuri de trombocitopenie au fost raportate în experienţa după punerea pe piaţă a medicamentului după prima vaccinare cu ProQuad. În plus, cazuri de trombocitopenie au fost raportate după prima vaccinare sau revaccinare cu vaccin rujeolic, vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic şi vaccin varicelic. Experienţa după punerea pe piaţă cu vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic cu virusuri vii indică faptul că persoanele cu trombocitopenie curentă pot dezvolta o trombocitopenie mai severă după vaccinare. În plus, persoanele care au prezentat trombocitopenie după prima doză de vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic cu virusuri vii pot dezvolta trombocitopenie după doze repetate. Statusul serologic poate fi evaluat pentru a determina dacă sunt sau nu sunt
necesare doze suplimentare de vaccin. În aceste cazuri, raportul risc/beneficiu trebuie atent evaluat înainte de a lua în considerare vaccinarea cu ProQuad (vezi pct. 4.8).
Convulsii febrile
Într-un interval de timp de 5 până la 12 zile de la administrarea primei doze de vaccin tetravalent rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic la copii, a fost observat un risc crescut de apariţie a convulsiilor febrile comparativ cu administrarea concomitentă de vaccin rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic (vezi pct. 4.8 şi 5.1).
Altele
Vaccinarea poate fi luată în considerare la pacienţii cu imunodeficienţe selectate, atunci când beneficiile depăşesc riscurile (pacienţi infectați cu HIV asimptomatici, deficite ale subclaselor de IgG, neutropenie congenitală, boală granulomatoasă cronică şi boli de deficit al complementului).
Pacienţii cu imunodeficienţă care nu au contraindicaţie pentru această vaccinare (vezi pct. 4.3) pot să nu răspundă la fel de bine ca şi pacienţii imunocompetenţi; prin urmare, anumiţi pacienţi pot face rujeolă, oreion, rubeolă sau varicelă în caz de contact, în pofida administrării corecte a vaccinului.
Aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru depistarea simptomelor de rujeolă, oreion,
rubeolă şi varicelă.
Profilaxia după expunere
Nu sunt disponibile date clinice referitoare la administrarea de ProQuad după expunerea la virusul rujeolic, urlian, rubeolic sau varicelic. Cu toate acestea, profilaxia după expunere pentru varicelă şi rujeolă s-a demonstrat cu ajutorul vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck) şi respectiv a
vaccinurilor cu virus rujeolic, produse de Merck Sharp & Dohme LLC, Rahway, NJ 07065, SUA (denumit în continuare MSD).
Encefalită
Encefalita a fost raportată în cursul utilizării după punerea pe piață a vaccinurilor vii atenuate împotriva rujeolei, oreionului, rubeolei și varicelei. În câteva cazuri a fost observată o evoluție letală, în special la pacienții imunocompromiși (vezi pct. 4.3). Persoanele vaccinate/părinții trebuie instruiți să solicite imediat asistență medicală dacă ei/copilul lor prezintă, după vaccinare, simptome care sugerează encefalită, cum ar fi pierdere a conștienței sau scădere a nivelului de conștiență, convulsii sau ataxie, însoțite de febră și cefalee.
Sodiu
Acest medicament conţine sodiu mai puţin de 1 mmol (23 mg) per doză, adică practic „nu conţine sodiu”.
Potasiu
Acest medicament conţine potasiu mai puţin de 1 mmol (39 mg) per doză, adică practic „nu conţine
potasiu”.
Sorbitol
Efectul aditiv al administrării concomitente a medicamentelor conținând sorbitol (sau fructoză) și
aportul alimentar de sorbitol (sau fructoză) trebuie luate în considerare. Interferenţa cu testele de laborator: vezi pct. 4.5.
Trebuie să treacă cel puţin 1 lună între administrarea unui vaccin cu virus viu şi administrarea de
ProQuad.
Persoanele vaccinate trebuie să evite utilizarea salicilaţilor timp de 6 săptămâni după vaccinarea cu
ProQuad (vezi pct. 4.4).
Nu administraţi imunoglobulină (Ig) sau imunoglobulină varicelo-zosteriană (IGVZ) simultan cu
ProQuad.
Administrarea de imunoglobuline simultan cu ProQuad poate influenţa răspunsul imun aşteptat. Vaccinarea trebuie amânată cu cel puţin 3 luni după transfuzia de sânge sau plasmă sau după
administrarea de imunoglobuline (Ig). Cu toate acestea, intervalul de timp adecvat dintre transfuzie sau administrare de Ig şi vaccinare va varia în funcţie de tipul transfuziei sau de recomandarea aferentă şi doza de Ig (de exemplu, 5 luni pentru administrarea de IGVZ).
Administrarea de produse sanguine care conţin anticorpi împotriva virusului varicelo-zosterian, inclusiv IGVZ sau alte preparate cu imunoglobulină, în decurs de 1 lună după o doză de ProQuad, poate reduce răspunsul imun la vaccin şi prin urmare reducerea eficacităţii protecţiei. De aceea, administrarea oricăruia dintre aceste produse trebuie evitată timp de 1 lună după o doză de ProQuad, numai dacă acest lucru nu este considerat esenţial.
S-a raportat faptul că vaccinurile rujeolice, urliene şi rubeolice, cu virusuri vii atenuate administrate separat, pot produce o deprimare temporară a sensibilităţii tegumentare la tuberculină. De aceea, dacă se va efectua un test cu tuberculină, acesta trebuie administrat fie înainte de vaccinare, fie simultan cu aceasta, fie în cel puţin 4-6 săptămâni după imunizarea cu ProQuad.
Utilizarea concomitentă cu alte vaccinuri:
Studiile clinice au demonstrat că ProQuad poate fi administrat simultan (dar în locuri diferite de injectare) cu Prevenar şi/sau vaccin hepatitic A sau cu vaccinuri monovalente sau combinate care conţin antigene de difterie, tetanos, pertusis acelular, Haemophilus influenzae tip B, virus poliomielitic inactivat sau antigen al hepatitei B. În aceste studii clinice s-a demonstrat că răspunsurile imune nu au fost afectate. Profilurile de siguranţă ale vaccinurilor administrate au fost comparabile (vezi pct. 4.8).
Nu există date suficiente care să susţină administrarea de ProQuad împreună cu oricare alte vaccinuri.
Sarcina
Femeile gravide nu trebuie vaccinate cu ProQuad.
Nu s-au efectuat studii privind efectul ProQuad la femeile gravide.
Într-o analiză a mai mult de 3 500 femei susceptibile, care se aflau, fără să ştie, în stadii incipiente ale sarcinii la momentul vaccinării cu un vaccin care conţinea virus rubeolic, nu a fost raportat niciun caz de sindrom rubeolic congenital. Supravegherea după punerea pe piață a identificat apariția sindromului rubeolic congenital asociat cu o tulpină de vaccin rubeolic, în urma vaccinării accidentale a unei femei gravide cu un vaccin rujeolic, urlian și rubeolic.
La administrarea vaccinurilor împotriva rujeolei, oreionului sau varicelei la femeile gravide, nu a fost
documentată afectare fetală.
Sarcina trebuie evitată timp de 1 lună după vaccinare. Femeile care intenţionează să rămână gravide trebuie sfătuite să amâne.
Alăptarea
Studiile au demonstrat că femeile care alăptează în perioada post-partum, care sunt vaccinate cu virus rubeolic viu atenuat, pot secreta virusul în laptele matern şi îl pot transmite sugarilor alăptaţi. Dintre sugarii care prezintă dovezi serologice de infecţie rubeolică, niciunul nu a prezentat simptomatologia specifică bolii. Nu există dovezi că virusul vaccinului varicelic este secretat în laptele matern. Nu se cunoaşte dacă virusul vaccinului rujeolic sau urlian este secretat în laptele matern. De aceea, este necesară precauţie în cazul administrării ProQuad unei femei care alăptează.
Fertilitatea
Nu s-au efectuat studii privind efectul ProQuad asupra funcţiei de reproducere la animale. ProQuad nu a fost evaluat pentru a stabili potenţialul de afectare a fertilităţii.
Nu s-au efectuat studii asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Este de aşteptat ca ProQuad să nu influenţeze sau să influenţeze în mică măsură capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.
-
Rezumatul profilului de siguranţă
În 5 studii clinice, ProQuad s-a administrat fără vaccinări concomitente la 6 038 copii cu vârste cuprinse între 12 şi 23 luni. Copiilor din aceste studii li s-a administrat fie formularea actuală stabilă la rece, fie formularea precedentă a ProQuad. Copiii din aceste studii au fost monitorizaţi timp
6 săptămâni după vaccinare. Profilurile de siguranţă au fost comparabile pentru cele două formulări diferite după o doză unică. Singurele reacţii adverse sistemice asociate vaccinului care au apărut cu o rată semnificativ mai mare la persoanele vaccinate cu formularea precedentă a ProQuad comparativ cu persoanele vaccinate cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de MSD şi vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) au fost: febra (≥ 39,4°C, măsurată prin termometrizare rectală sau temperatură anormală) şi erupţia cutanată asemănătoare rujeolei. Atât febra cât şi erupţia cutanată asemănătoare rujeolei au apărut de obicei în decurs de 5-12 zile după vaccinare, au fost de scurtă durată şi s-au rezolvat fără sechele pe termen lung. Durerea/sensibilitatea/ulceraţia la locul de injectare s-au raportat cu o rată statistic mai mică la persoane vaccinate cu ProQuad.
Singura reacţie adversă la nivelul locului de injectare asociată vaccinului care a fost mai frecventă
printre persoanele vaccinate cu ProQuad decât printre persoanele vaccinate cu vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricate de MSD, a fost erupţia cutanată la nivelul locului de injectare.
În 7 studii clinice s-a observat că procentul de cazuri de febră (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală) a fost cuprins între 10,1% şi 39,4%, în urma administrării de ProQuad în monoterapie. În comparaţie, în urma administrării concomitente cu Prevenar şi/sau vaccin hepatitic A, în 3 studii clinice, procentul cazurilor de febră raportat (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală) a fost cuprins între 15,2% şi 27,2%.
Într-un studiu clinic în care s-a administrat ProQuad concomitent cu Infarix Hexa, procentul de cazuri
de febră (≥38,0°C, măsurată prin termometrizare rectală) a fost de 69,3% după administrarea concomitentă, de 61,1% după administrarea ProQuad în monoterapie şi de 57,3% după administrarea de Infanrix Hexa în monoterapie; procentul de cazuri de febră (≥39,4°C măsurată prin termometrizare
rectală) a fost de 22,6% după administrarea concomitentă, de 20,5% după administrarea ProQuad în monoterapie şi de 15,9% după administrarea de Infanrix Hexa în monoterapie.
Profilul global de siguranţă pentru ProQuad a fost comparabil chiar dacă a fost administrat în
monoterapie sau concomitent.
Copii cărora li s-a administrat o a doua doză de ProQuad
În opt studii clinice, frecvenţa totală a reacţiilor adverse după administrarea celei de a doua doze de
ProQuad a fost în general similară sau mai mică decât cea observată în cazul administrării primei
doze. În trei dintre aceste studii clinice, frecvenţele de apariţie a edemului şi eritemului la nivelul locului de injectare au fost semnificativ statistic mai mari după administrarea celei de a doua doze decât după prima doză; cu toate acestea, în celelalte cinci studii clinice frecvenţele de apariţie a oricăreia dintre aceste reacţii adverse după administrarea celei de a doua doze au fost similare cu cele după prima doză. Frecvenţa simptomelor de febră în toate cele opt studii clinice a fost mai mică după administrarea celei de a doua doze decât după prima doză.
Copii cărora li s-a administrat ProQuad intramuscular
Profilurile generale de siguranţă pentru căile de administrare i.m. şi s.c. au fost comparabile; cu toate
acestea, un număr mai mic de subiecţi a prezentat reacţii adverse la nivelul locului de injectare în
grupul cu administrare i.m., după administrarea fiecărei doze (vezi pct. 5.1 pentru o descriere a studiului).
Copii cărora li s-a administrat ProQuad la vârste cuprinse între 4 şi 6 ani după prima imunizare cu vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de MSD Frecvenţa şi tipul reacţiilor adverse observate la grupul de studiu, căruia i s-a administrat ProQuad, au fost în general similare cu cele observate la grupul căruia i s-a administrat vaccinul varicelic viu
(Oka/Merck) şi vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de MSD (vezi pct. 5.1 pentru o descriere a studiului).
Nu s-au efectuat studii specifice la subiecţii cu vârste de peste 2 ani, cărora nu li se administrase
anterior niciun vaccin rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic.
Cele mai frecvente evenimente adverse raportate cu administrarea de ProQuad au fost: reacţii la nivelul locului de injectare incluzând durere/sensibilitate/sensibilitate la atingere, înroşire, tumefiere sau învineţire; febră (≥39,4°C măsurată prin termometrizare rectală); iritabilitate; erupţie cutanată tranzitorie (incluzând erupţie cutanată asemănătoare rujeolei, erupţie cutanată asemănătoare varicelei și erupţie cutanată la nivelul locului de injectare); infecţii ale căilor respiratorii superioare; vărsături şi
diaree.
-
Lista sub formă de tabel a reacţiilor adverse
Următoarele reacţii adverse s-au raportat de către investigator ca fiind legate de administrarea vaccinului la subiecţi după o singură doză de ProQuad. Unele reacţii adverse au fost solicitate în cadrul studiilor clinice şi sunt marcate cu simbolul (‡). În plus, au fost raportate alte evenimente adverse în timpul utilizării după punerea pe piaţă a ProQuad şi/sau în cadrul studiilor clinice şi în timpul utilizării după punerea pe piaţă fie a vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de MSD, fie a componentelor monovalente ale vaccinurilor rujeolice, urliene şi rubeolice, fabricate de MSD sau a vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck). Frecvența acestor evenimente adverse este clasificată ca fiind „frecvenţă necunoscută” atunci când nu poate fi estimată pe baza datelor disponibile.
Foarte frecvente (≥ 1/10); Frecvente (≥ 1/100, < 1/10); Mai puţin frecvente (≥ 1/1 000, < 1/100)]; Rare
(≥ 1/10 000, < 1/1 000); Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile)
Reacţii adverse Frecvenţă Infecţii şi infestări Infecţie auriculară, gastroenterită, otită medie, faringită, infecţie virală,erupţie cutanată tranzitorie virală Mai puţin frecvente Celulită, infecţie a tractului respirator, infecţie cutanată, tonsilită, varicelă+‡, conjunctivită virală Rare Meningită aseptică*, encefalită*, epididimită, herpes zoster*, infecţie,rujeolă, orhită, parotidită Cu frecvenţănecunoscută Tulburări hematologice şi limfatice Leucocitoză, limfadenopatie Rare Limfadenită, trombocitopenie Cu frecvenţă necunoscută Tulburări ale sistemului imunitar Hipersensibilitate Rare Reacţie anafilactoidă, reacţie anafilactică, angioedem, edem al feței șiedem periferic Cu frecvenţă necunoscută Tulburări metabolice şi de nutriţie Apetit alimentar scăzut Mai puţin frecvente Deshidratare Rare Tulburări psihice Iritabilitate Frecvente Crize de plâns, tulburări de somn Mai puţin frecvente Apatie, dependenţă, nelinişte Rare Tulburări ale sistemului nervos Convulsii febrile*, somnolenţă Mai puţin frecvente Reacţii adverse Frecvenţă Ataxie, convulsii, cefalee, hiperkinezie, hipersomnie, letargie, tremor Rare Paralizie Bell, accident cerebro-vascular, ameţeală, encefalopatie*, Sindrom Guillain-Barré, encefalită rujeolică cu corpi de incluziune (vezi pct. 4.3), paralizie oculară, parestezie, polineuropatie, panencefalităsclerozantă subacută*, sincopă, mielită transversă Cu frecvenţă necunoscută Tulburări oculare Conjunctivită, secreţii oculare, blefarită, iritaţie oculară, tumefiereoculară, hiperemie oculară, lăcrimare crescută, disconfort ocular Rare Edem palpebral, nevrită optică, retinită, nevrită retrobulbară Cu frecvenţă necunoscută Tulburări acustice şi vestibulare Durere auriculară Rare Surditate neurosenzorială Cu frecvenţă necunoscută Tulburări vasculare Eritem facial tranzitor, paloare Rare Extravazare Cu frecvenţă necunoscută Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Tuse, congestie a tractului respirator, rinoree Mai puţin frecvente Afecţiuni la nivelul sinusurilor, strănut, respiraţie şuierătoare Rare Bronhospasm, bronşită, pneumonită (vezi pct. 4.3), pneumonie, rinită, sinuzită, durere orofaringiană Cu frecvenţănecunoscută Tulburări gastro-intestinale Diaree, Vărsături Frecvente Durere la nivelul abdomenului superior, greaţă, stomatită Rare Durere abdominală, hematochezie Cu frecvenţă necunoscută Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Erupţie cutanată asemănătoare rujeolei‡, erupţie cutanată tranzitorie,erupţie cutanată asemănătoare varicelei‡ Frecvente Dermatită (inclusiv de contact și atopică), erupţie cutanată asemănătoarerubeolei‡, urticarie, eritem Mai puţin frecvente Transpiraţii reci, dermatită exfoliativă, erupţie cutanată determinată demedicamente, purpură Henoch-Schönlein, erupţie cutanată papulară,prurit, modificare a culorii tegumentului, leziuni ale tegumentului, erupţie cutanată zosteriformă Rare Eritem polimorf, paniculită, purpură, induraţie a tegumentului, SindromStevens-Johnson, granulom cutanat (asociat cu virusul rubeolic derivat din vaccin) Cu frecvenţă necunoscută Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Durere la nivelul braţului, rigiditate musculo-scheletică Rare Artrită, artralgie*, durere musculo-scheletică, mialgie, tumefiere Cu frecvenţă necunoscută Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Febră‡, eritem‡, sau durere/sensibilitate/sensibilitate la atingere‡ la nivelul locului de injectare Foarte frecvente Echimoze sau tumefiere‡ la nivelul locului de injectare, erupţie cutanatătranzitorie la nivelul locului de injectare‡ Frecvente Astenie, fatigabilitate, hemoragie la nivelul locului de injectare, induraţiela nivelul locului de injectare, formaţiune delimitată la nivelul locului deinjectare, stare de rău Mai puţin frecvente Reacţii adverse Frecvenţă Simptome asemănătoare gripei, exfoliere la nivelul locului de injectare, modificare a culorii la nivelul locului de injectare, prurit la nivelul locului de injectare, reacţie la nivelul locului de injectare, cicatrice la nivelullocului de injectare, hipertermie, durere Rare Disconfort la nivelul locului de injectare (durere, edem, urticarie,hematom, induraţie, formaţiune delimitată, vezicule), inflamaţie, papilită Cu frecvenţă necunoscută Investigaţii diagnostice Pierdere în greutate Rare Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate Contuzie Rare Circumstanţe sociale Afectare a activităţilor zilnice Rare + Varicela determinată de tulpina din vaccin a fost observată în timpul experienței după punerea pe
piaţă a vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck).
‡ Reacții adverse solicitate în cadrul studiilor clinice.
* Vezi pct. c
-
Descrierea reacţiilor adverse selectate
Meningită aseptică
Cazuri de meningită au fost raportate după vaccinarea cu vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic. Deşi o relaţie cauzală între vaccinul cu alte tulpini de virus urlian şi meningita aseptică nu au fost demonstrate, nu există nicio dovadă care să asocieze vaccinul urlian Jeryl Lynn cu meningita aseptică.
Complicații asociate cu varicela
La persoanele imunocompromise și imunocompetente au fost raportate complicații ale varicelei, inclusiv herpes zoster și boli diseminate cum sunt meningita aseptică și encefalita, determinate de tulpina de virus varicelic conținută în vaccin. Au fost observate câteva cazuri de encefalită cu evoluție letală în urma vaccinării cu vaccinuri varicelice vii atenuate, în special la persoanele
imunocompromise (vezi pct. 4.4).
Convulsii febrile
Convulsiile febrile au fost raportate la copii cărora li s-a administrat ProQuad. În concordanţă cu datele din studii clinice cu privire la momentul apariţiei febrei şi erupţiei cutanate asemănătoare rujeolei, un studiu observaţional efectuat după punerea pe piaţă la copii cu vârsta de 12 până la 60 luni a evidenţiat o creştere de aproximativ 2 ori (0,70 per 1 000 copii comparativ cu 0,32 per 1 000 copii) a riscului de apariţie a convulsiilor febrile într-un interval de timp de 5 până la 12 zile de la administrarea primei doze de ProQuad (N=31 298) comparativ cu administrarea concomitentă a vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de MSD şi a vaccinului varicelic cu virus viu
(Oka/Merck) (N=31 298). Aceste date sugerează în plus un caz de convulsii febrile per 2 600 copii vaccinaţi cu ProQuad comparativ cu administrarea separată a vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de MSD şi a vaccinului varicelic cu virus viu (Oka/Merck). Aceste date au fost confirmate de un studiu observaţional efectuat după punerea pe piaţă, sponsorizat de Centrul de Prevenire şi Control a Bolii din S.U.A. Într-un interval de timp de 30 zile de la vaccinare, nu s-a observat creşterea riscului de apariţie a convulsiilor febrile (vezi pct. 5.1).
Encefalita şi encefalopatia
La persoanele sever imunocompromise, care sunt vaccinate în mod necorespunzător cu vaccin care conţine componentă rujeolică, s-au raportat cazuri de encefalită rujeolică cu corpi de incluziune, pneumonită şi deces, ca o consecinţă directă a infecţiei diseminate cu virus rujeolic vaccinal (vezi pct. 4.3); de asemenea, s-a raportat infecție diseminată cu virus urlian și rubeolic vaccinal.
Panencefalită sclerozantă subacută
Nu există dovezi conform cărora vaccinul rujeolic poate determina panencefalită sclerozantă subacută (PESS). S-au raportat cazuri de PESS la copii care nu aveau antecedente de infecţie cu virus
rujeolic de tip sălbatic dar cărora li s-a administrat vaccinul rujeolic. Este posibil ca unele dintre aceste
cazuri să se fi datorat rujeolei neidentificate în primul an de viaţă sau, posibil, vaccinării împotriva rujeolei. Rezultatele unui studiu retrospectiv caz-control, efectuat de Centrele Americane de Control şi Prevenire a Bolii (US Centers for Disease Control and Prevention), sugerează că efectul general al vaccinului rujeolic a fost acela de a proteja împotriva PESS, prevenind apariţia rujeolei cu riscul său
inerent de PESS.
Artralgia şi/sau artrita
Artralgia şi/sau artrita (de obicei tranzitorii şi, rareori, cronice) şi polinevrita sunt caracteristice infectării cu virusul rubeolic de tip sălbatic şi variază ca frecvenţă şi gravitate în raport cu vârsta şi sexul, fiind mai grave la femeile adulte şi mai puţin grave la copii sub vârsta pubertăţii. După vaccinarea copiilor, reacţiile la nivelul articulaţiilor sunt, în general, mai puţin frecvente (0-3%) şi de scurtă durată. La femei, incidenţa artritei şi artralgiei este în general mai mare faţă de cea observată la copii (12-20%), iar reacţiile par să fie mai accentuate şi de durată mai lungă. Simptomele pot persista luni sau, în cazuri rare, ani. Incidenţa reacţiilor care apar la adolescente pare a fi intermediară, între cea observată la copii şi cea observată la femeile adulte. Chiar şi la femei mai în vârstă (35-45 ani), aceste reacţii sunt în general bine tolerate şi rareori interferează cu activităţile normale.
Artrita cronică
Artrita cronică a fost asociată cu infecţie cu virus rubeolic de tip sălbatic şi a fost asociată cu persistenţa virusului şi/sau a antigenului viral izolat din ţesuturile organismului. Cei cărora li s-a
administrat vaccinul au prezentat doar rareori simptome articulare cronice.
Cazuri de herpes zoster în cadrul studiilor clinice
Într-un studiu clinic, s-au raportat 2 cazuri de herpes zoster la 2 108 subiecţi sănătoşi cu vârste
între 12 şi 23 luni, care au fost vaccinaţi cu o doză de ProQuad şi care au fost observaţi timp de 1 an. Ambele cazuri nu s-au remarcat şi nu au fost raportate sechele.
Datele active de supraveghere provenite de la copiii vaccinaţi cu vaccinul varicelic cu virus viu atenuat (Oka/Merck) şi urmăriţi timp de 14 ani după vaccinare nu au arătat o creştere a frecvenţei herpesului zoster comparativ cu copiii care anterior au avut varicelă cu virus sălbatic în perioada de pre-vaccinare. De fapt, aceste date de supraveghere sugerează că, copiii vaccinaţi împotriva varicelei pot prezenta un risc mai mic de herpes zoster. Oricum, nu se cunoaşte în prezent efectul pe termen lung al vaccinului varicelic asupra incidenţei herpesului zoster. Nu sunt disponibile până în prezent
date pe termen lung cu ProQuad (vezi pct. 5.1).
Transmitere
Pe baza supravegherii după punerea pe piaţă, există posibilitatea ca virusul din vaccinul varicelic (tulpina Oka/Merck) să poată fi rareori transmis persoanelor care vin în contact cu persoanele vaccinate cu ProQuad, care dezvoltă sau nu dezvoltă o erupţie asemănătoare varicelei (vezi pct. 4.4).
-
Alte grupe speciale de pacienţi
Persoane cu imunitatea deprimată (vezi pct. 4.3)
După punerea pe piaţă, la persoanele cu imunitatea deprimată au fost raportate cazuri de retinită necrotizantă.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, astfel cum este menţionat în Anexa V.
Proprietăți farmacologice - PROQUAD FARA CONCENTRATIE
Grupa farmacoterapeutică: vaccinuri, vaccin antiviral; codul ATC: J07BD54. Eficacitate
Nu s-au efectuat studii formale pentru a evalua eficacitatea ProQuad. Cu toate acestea, eficacitatea vaccinului varicelic viu (Oka/Merck) şi vaccinului rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de MSD, s-a demonstrat în cadrul multor studii.
Eficacitatea componentelor rujeolice, urliene şi rubeolice ale ProQuad s-a stabilit anterior în cadrul unor studii cu control dublu-orb pentru vaccinurile monovalente fabricate de MSD care au demonstrat
o eficacitate ridicată de protecţie. În aceste studii, seroconversia ca răspuns la vaccinarea împotriva
rujeolei, parotiditei epidemice şi rubeolei a echivalat cu protecţia împotriva acestor boli. ProQuad a provocat răspunsuri ale anticorpilor împotriva rujeolei, parotiditei epidemice şi rubeolei, similare cu cele observate după vaccinarea cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic produs de MSD.
Peste 518 milioane doze de vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic, produs de MSD, s-au distribuit la nivel internaţional (1978-2007). Răspândirea utilizării unei a 2-a vaccinări conform schemei în Statele Unite şi în alte state cum ar fi Finlanda şi Suedia a condus la o reducere de >99% a incidenţei fiecărei din
cele 3 tipuri de boli.
În cadrul studiilor clinice combinate, cu administrarea unei singure doze a vaccinului varicelic viu
(Oka/Merck) la copii sănătoşi, eficacitatea protecţiei vaccinului împotriva severităţii varicelei de
diferite grade a variat de la 81% la 100%. În cadrul unui studiu larg caz-control, vaccinul a fost estimat a fi eficient în proporţie de 85% împotriva tuturor formelor de varicelă şi în proporţie de 97% împotriva afecţiunilor moderat-severe şi severe.
În cadrul unui studiu care a comparat 1 doză (N=1 114) cu 2 doze (N=1 102) de vaccin varicelic viu (Oka/Merck), eficacitatea estimată a vaccinului împotriva varicelei cu diverse grade de severitate în timpul celor 10 ani de observaţie a fost de 94% pentru 1 doză şi de 98% pentru 2 doze (p < 0,001). În
perioada de observaţie de peste 10 ani, rata cumulativă de incidenţă a varicelei a fost 7,5% după 1 doză şi de 2,2% după 2 doze. Majoritatea cazurilor de varicelă raportate la subiecţii cărora li s-a administrat 1 sau 2 doze de vaccin a fost moderată.
Răspunsul anticorpilor împotriva virusului varicelei ≥ 5 gpELISA unităţi/ml, în cadrul analizei testului imun cu anticorpi marcaţi cu enzime selecţionate (gpELISA, o analiză precisă, care nu este disponibilă pe piaţă) a fost strâns corelat cu protecţia pe termen lung. Studiile clinice au demonstrat că imunizarea cu ProQuad măreşte rata răspunsului anticorpilor împotriva virusului
varicelei ≥ 5 gpELISA unităţi/ml, similar cu rezultatele observate după vaccinarea cu vaccinul
varicelic viu (Oka/Merck).
Imunogenitate
Imunogenitatea s-a studiat la copii cu vârste între 12 şi 23 luni, cu antecedente clinice negative de rujeolă, parotidită epidemică, rubeolă şi varicelă, care au participat la 5 studii clinice randomizate. Imunogenitatea formulării actuale stabile la rece a părut a fi similară imunogenităţii formulării precedente a Proquad la şase săptămâni după o doză unică de vaccin. Imunogenitatea unei singure doze din formularea precedentă de ProQuad a fost comparabilă cu imunogenitatea unei singure doze a componentelor individuale ale vaccinurilor (vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de MSD) care sunt folosite în prezent în vaccinarea de rutină în unele ţări.
Studiile clinice la 6 987 subiecţi cărora li s-a administrat ProQuad au demonstrat răspunsuri imune detectabile la rujeolă, parotidită epidemică, rubeolă şi varicelă, la un procent mare de subiecţi.
Prezenţa anticorpilor detectabili s-a evaluat corespunzător printr-un test imun cu anticorpi marcaţi cu enzime selecţionate (ELISA) pentru rujeolă, parotidită epidemică (tulpini de tip sălbatic şi de tip
vaccin) şi rubeolă, şi prin testul gpELISA pentru varicelă. După o singură doză de ProQuad, ratele de răspuns la vaccin au fost de 97,7% pentru rujeolă, 96,3% la 98,8% pentru parotidită epidemică şi 98,8% pentru rubeolă. În timp ce rata seroconversiei pentru varicelă a fost ridicată în mod uniform (97,9% la 99,8% în toate studiile), seroconversia nu s-a corelat bine cu protecţia. Rata de răspuns a vaccinului a fost de 90,9% (80,8% la 94,5%) pentru varicelă, în baza titrului de anticorpi după vaccinare ≥ 5 gpELISA unităţi/ml (un titru de anticorpi care este puternic corelat cu protecţia pe termen lung). Aceste rezultate au fost similare cu ratele răspunsului imunitar induse de administrarea concomitentă a unei singure doze de vaccin varicelic viu (Oka/Merck) şi a vaccinului rujeolic, urlian şi
rubeolic produs de MSD, prin injectare în locuri diferite.
Evaluarea imunogenităţii la copii cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 luni la momentul administrării primei doze
Un studiu clinic a fost efectuat cu ProQuad, administrat într-o schemă de 2 doze, dozele fiind
administrate la interval de 3 luni la 1 620 de subiecţi sănătoşi cu vârsta cuprinsă între 9 şi 12 luni la momentul utilizării primei doze. Profilul de siguranţă după administrarea primei şi celei de a doua doze a fost în general comparabil, pentru toate grupele de vârstă.
Într-un set complet de analiză (subiecţi vaccinaţi indiferent de titrul anticorpilor la momentul iniţial), ratele mari de seroprotecţie > 99% au fost obţinute la virusul urlian, rubeolic şi varicelic după administrarea celei de a doua doze, indiferent de vârsta la care s-a utilizat prima doză de vaccin. După cele 2 doze, ratele de seroprotecţie împotriva virusului rujeolic au fost 98,1% când prima doză a fost
administrată la vârsta de 11 luni, comparativ cu 98,9% când prima doză a fost administrată la vârsta de 12 luni (criteriul non-inferioritate al studiului nu a fost îndeplinit).
Ratele de seroprotecţie împotriva virusurilor rujeolic, urlian, rubeolic şi varicelic în săptămâna 6 după doza 1 şi în săptămâna 6 după doza 2 de vaccin, pentru setul complet de analiză, sunt prezentate în tabelul următor.
| Valenţa (nivel deseroprotecţie) | Moment interimar | Doza 1 la9 luni/Doza 2 la12 luniN = 527 | Doza 1 la11 luni/Doza 2 la14 luniN = 480 | Doza 1 la12 luni/Doza 2 la15 luniN = 466 |
| Ratele deseroprotecţie[IÎ 95%] | Ratele deseroprotecţie[IÎ 95%] | Ratele deseroprotecţie[IÎ 95%] | ||
| Virus rujeolic(titru ≥255 mUI/ml) | Dupădoza 1 | 72,3%[68,2; 76,1] | 87,6%[84,2; 90,4] | 90,6%[87,6; 93,1] |
| Dupădoza 2 | 94,6%[92,3; 96,4] | 98,1%[96,4; 99,1] | 98,9%[97,5; 99,6] | |
| Virus urlian(titru ≥10 ELISA Ab unităţi/ml) | Dupădoza 1 | 96,4%[94,4; 97,8] | 98,7%[97,3; 99,5] | 98,5%[96,9; 99,4] |
| Dupădoza 2 | 99,2%[98,0; 99,8] | 99,6%[98,5; 99,9] | 99,3%[98,1; 99,9] | |
| Virus rubeolic(titru ≥10 UI/ml) | Dupădoza 1 | 97,3%[95,5; 98,5] | 98.7%[97.3; 99.5] | 97,8%[96,0; 98,9] |
| Dupădoza 2 | 99,4%[98,3; 99,9] | 99,4%[98,1; 99,9] | 99,6%[98,4; 99,9] | |
| Virus varicelic (titru ≥5 gp ELISA unităţi/ml) | Dupădoza 1 | 93,1%[90,6; 95,1] | 97,0%[95,1; 98,4] | 96,5%[94,4; 98,0] |
| Dupădoza 2 | 100%[99,3; 100] | 100%[99,2; 100] | 100%[99,2; 100] |
După administrarea dozei 2, mediile geometrice ale titrelor de anticorpi (MGT) împotriva virusurilor urlian, rubeolic şi varicelic au fost comparabile la toate categoriile de vârstă, în timp ce MGT împotriva virusului rujeolic au fost mai mici la subiecţii cărora li s-a administrat prima doză la vârsta de 9 luni, faţă de subiecţii cărora li s-a administrat prima doză la vârsta de 11 sau 12 luni.
Copii cărora li s-a administrat o a doua doză de ProQuad
În cadrul a 2 studii clinice, la 1 035 subiecţi s-a administrat o a doua doză de ProQuad la aproximativ 3 luni după prima doză. Ratele de răspuns la vaccin au fost de 99,4% pentru rujeolă, 99,9% pentru parotidită epidemică, 98,3% pentru rubeolă şi 99,4% pentru varicelă (≥ 5 gpELISA unităţi/ml).
Mediile geometrice ale titrelor (MGT) după a doua doză de ProQuad au crescut aproximativ de 2 ori
pentru rujeolă, parotidită epidemică şi rubeolă şi de aproximativ 41 ori pentru varicelă (pentru informaţii privitoare la siguranţă, vezi pct. 4.8).
Copii cărora li s-au administrat 2 doze de ProQuad intramuscular sau subcutanat
Într-un studiu clinic, la 405 copii s-au administrat 2 doze de ProQuad, fie pe cale intramusculară, fie pe cale subcutanată. Două doze de ProQuad administrate pe cale i.m. au fost la fel de imunogene ca două doze administrate pe cale s.c., în ceea ce priveşte ratele de răspuns cu anticorpi şi titrele de anticorpi faţă de rujeolă, parotidită epidemică, rubeolă şi varicelă.
Copiii cărora li s-a administrat ProQuad la vârste cuprinse între 4 şi 6 ani după prima vaccinare cu vaccinul varicelic viu (Oka/Merck) şi cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de MSD Imunogenitatea şi siguranţa administrării ProQuad s-au evaluat în cadrul unui studiu clinic la
799 subiecţi cu vârste cuprinse între 4 şi 6 ani, cărora li s-a administrat vaccinul varicelic viu
(Oka/Merck) şi vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic, fabricat de MSD, cu cel puţin 1 lună înainte de începerea studiului. După doza de ProQuad, MGT pentru rujeolă, parotidită epidemică, rubeolă şi varicelă au fost similare cu cele de după a doua doză de vaccin varicelic viu (Oka/Merck) şi de vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic produs de MSD, administrate concomitent în locuri diferite de injectare. În plus, MGT pentru rujeolă, parotidită epidemică, rubeolă şi varicelă au fost similare cu cele de după a doua doză de vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic produs de MSD, administrată concomitent cu placebo (pentru informaţii privitoare la siguranţă, vezi pct. 4.8).
Persistenţa răspunsului imun
Persistenţa anticorpilor la 1 an după vaccinare a fost evaluată la un subgrup de 2 108 subiecţi, în cadrul unui studiu clinic. Persistenţa anticorpilor timp de 1 an în urma vaccinării, după administrarea
unei singure doze de ProQuad a fost de 98,9% (1 722/1 741) pentru rujeolă, 96,7% (1 676/1 733)
pentru parotidită epidemică, 99,6% (1 796/1 804) pentru rubeolă şi 97,5% (1 512/1 550) pentru
varicelă (≥ 5 gpELISA unităţi/ml).
Experienţa cu vaccinul rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de MSD demonstrează faptul că anticorpii pentru virusurile rujeolic, urlian şi rubeolic sunt încă detectabili la majoritatea subiecţilor, la 11-13 ani după prima vaccinare. În cadrul studiilor clinice la subiecţi sănătoşi cărora li s-a administrat o singură doză de vaccin varicelic viu (Oka/Merck), anticorpii împotriva varicelei au fost detectaţi la majoritatea persoanelor testate timp de până la 10 ani după vaccinare.
Studii observaţionale de eficacitate pe termen lung a vaccinului varicelic
Datele de supraveghere din două studii observaţionale de eficacitate efectuate în SUA au confirmat că vaccinarea împotriva varicelei pe scară largă reduce riscul de apariţie a varicelei cu aproximativ 90% şi că protecţia este menţinută peste cel puţin 15 ani atât la persoanele vaccinate cât și la persoanele nevaccinate. De asemenea, aceste date sugerează că vaccinarea împotriva varicelei poate reduce riscul
de herpes zoster la persoanele vaccinate.
În primul studiu, un studiu prospectiv, pe termen lung, de cohortă, aproximativ 7 600 de copii
vaccinaţi în 1995 cu vaccin varicelic în cel de-al doilea an de viaţă, au fost urmăriţi activ timp de 14 ani pentru a estima apariţia varicelei şi a herpesului zoster. Pe întreaga perioadă de urmărire, incidenţa varicelei a fost de aproximativ 10 ori mai mică în rândul celor vaccinaţi faţă de copiii de aceeaşi vârstă în perioada de pre-vaccinare (eficacitatea vaccinului estimată pe perioada studiului a fost între 73% şi 90%). În ceea ce priveşte herpesul zoster, în timpul perioadei de urmărire au fost observate mai puţine cazuri de herpes zoster la persoanele vaccinate împotriva varicelei decât s-a estimat din evaluările copiilor de aceeaşi vârstă cu varicelă cu virus sălbatic în perioada de
pre-vaccinare (risc relativ = 0,61, IÎ 95% 0,43 – 0,89). Cazurile de varicelă şi herpes zoster apărute au fost de obicei uşoare.
În al doilea studiu de supraveghere pe termen lung, au fost realizate cinci chestionare transversale
privind incidenţa varicelei, pe o perioadă de peste 15 ani, din 1995 (perioada de pre-vaccinare) până în 2009, fiecare dintr-un eşantion randomizat de aproximativ 8 000 de copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 5 şi 19 ani. Rezultatele au arătat o scădere treptată a cazurilor de varicelă cu un total de 90% până la 95% (aproximativ de 10 până la 20 de ori) din 1995 până în 2009 la toate grupele de vârstă, atât la copii şi adolescenţi vaccinaţi cât şi la cei nevaccinaţi. În plus, o scădere de aproximativ 90% (aproximativ de 10 ori) a numărului de cazuri de spitalizare pentru varicelă a fost observată la toate grupele de vârstă.
Studiu observaţional de supraveghere a siguranţei efectuat după punerea pe piaţă
Siguranţa a fost evaluată într-un studiu observaţional care a inclus 69 237 copii vaccinaţi cu ProQuad cu vârste cuprinse între 12 luni şi 12 ani şi 69 237 copii adecvaţi dintr-un grup de comparare istorică care au fost vaccinaţi concomitent cu vaccin rujeolic, urlian şi rubeolic fabricat de MSD şi vaccin varicelic cu virus viu (Oka/Merck). În plus la evaluarea incidenţei convulsiilor febrile apărute într-un
interval de 30 zile de la administrarea primei doze (vezi pct. 4.8), studiul a evaluat de asemenea siguranţa generală a ProQuad într-o perioadă de 30 zile de la administrarea primei doze sau celei de-a doua doze. Cu excepţia creşterii incidenţei convulsiilor febrile după administrarea primei doze, nu au fost identificate alte îngrijorări referitoare la siguranţă după administrarea primei doze sau celei de-a
doua doze.
Nu este cazul.
Nu s-au efectuat studii tradiţionale non-clinice, dar nu există aspecte non-clinice considerate a fi relevante pentru siguranţa clinică, în afara datelor incluse în alte secţiuni ale Rezumatului caracteristicilor produsului (RCP).
Proprietăți farmaceutice - PROQUAD FARA CONCENTRATIE
Pulbere
Zahăr
Gelatină hidrolizată Clorură de sodiu
Sorbitol (E 420) Glutamat monosodic Fosfat de sodiu Bicarbonat de sodiu Fosfat de potasiu
Clorură de potasiu
Mediul 199 cu săruri Hanks
Mediu minim esenţial, Eagle (MEM) Neomicină
Roşu de fenol
Acid clorhidric (HCl) (pentru ajustarea pH-ului) Hidroxid de sodiu (NaOH) (pentru ajustarea pH-ului) Uree
Solvent
Apă pentru preparate injectabile
În absenţa studiilor de compatibilitate, acest vaccin nu trebuie amestecat cu alte medicamente.
18 luni
După reconstituire, vaccinul trebuie utilizat imediat. Cu toate acestea, stabilitatea în timpul utilizării a
fost demonstrată pentru de 30 minute atunci când este păstrat între 20ºC şi 25ºC.
A se păstra şi transporta la frigider (2°C-8°C). A nu se congela.
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.
Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după reconstituire, vezi pct. 6.3.
ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-un flacon:
Pulbere într-un flacon (sticlă tip I) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-un flacon (sticlă tip I) cu dop (cauciuc clorobutilic), într-un ambalaj cu 1 sau 10 doze.
ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-o seringă preumplută:
Pulbere într-un flacon (sticlă tip I) cu dop (din cauciuc butilic) şi solvent într-o seringă preumplută (sticlă tip I) cu dop cu tijă (cauciuc bromobutilic sau clorobutilic) şi capac (cauciuc butadien-stirenic).
Ambalaje cu 1, 10 și 20 doze, fără ace, cu 1 ac separat, sau cu 2 ace separate pentru fiecare seringă preumplută.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
şi alte instrucţiuni de manipulare
Înainte de a o amesteca cu solventul, pulberea de vaccin se prezintă sub forma unei mase compacte cristaline, albă până la galben pal. Solventul este un lichid limpede și incolor. După ce este complet reconstituit, vaccinul este un lichid limpede, galben pal spre roz deschis.
Pentru a reconstitui vaccinul, se utilizează doar solventul furnizat, deoarece acesta nu conţine conservanţi sau alte substanţe antivirale, care ar putea inactiva vaccinul.
Este important să se utilizeze seringă şi ac sterile, separate pentru fiecare pacient, pentru a se evita
transmiterea agenţilor infecţioşi de la o persoană la alta.
Un ac trebuie utilizat pentru reconstituire și un ac separat, nou, pentru injectare.
ProQuad nu trebuie amestecat în aceeaşi seringă cu alte vaccinuri.
Instrucţiuni de reconstituire
ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-un flacon:
Se extrage întregul conținut al flaconului cu solvent într-o seringă. Se injectează întregul conţinut al seringii în flaconul care conţine pulberea. Se agită uşor pentru a se dizolva complet.
Înainte de administrare, vaccinul reconstituit trebuie inspectat vizual pentru identificarea oricărei particule străine și/sau modificări de aspect. În eventualitatea constatării oricăreia dintre aceste situaţii, vaccinul va fi aruncat.
Se recomandă ca vaccinul să se administreze imediat după reconstituire pentru a minimiza pierderea potenţei sale. A se elimina vaccinul reconstituit dacă nu este utilizat în decurs de 30 minute.
A nu se congela vaccinul reconstituit.
Se extrage întregul conţinut al vaccinului reconstituit din flacon într-o seringă, se schimbă acul şi se injectează întregul volum pe cale subcutanată sau intramusculară.
ProQuad cu solvent pentru reconstituire disponibil într-o seringă preumplută:
Pentru a atașa acul, acesta trebuie așezat ferm în vârful seringii și fixat prin rotire.
Se injectează întregul conţinut al seringii cu solvent în flaconul care conţine pulberea. Se agită uşor
pentru a se dizolva complet.
Înainte de administrare, vaccinul reconstituit trebuie inspectat vizual pentru identificarea oricărei particule străine și/sau modificări de aspect. În eventualitatea constatării oricăreia dintre aceste situaţii,
vaccinul va fi aruncat.
Se recomandă ca vaccinul să se administreze imediat după reconstituire pentru a minimiza pierderea potenţei sale. A se elimina vaccinul reconstituit dacă nu este utilizat în decurs de 30 minute.
A nu se congela vaccinul reconstituit.
Se extrage întregul conţinut al vaccinului reconstituit din flacon într-o seringă, se schimbă acul şi se injectează întregul volum pe cale subcutanată sau intramusculară.
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.