ACC 200 mg CAPS.
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Interacțiuni cu
Restricții de utilizare
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - ACC 200mg
Terapie secretolitică a afecţiunilor tractului respirator: laringită, sinuzită acută şi cronică, otită medie. Facilitează tusea.
Tratamentul afecţiunilor acute şi cronice ale tractului respirator acompaniate de tulburări ale formării şi transportului mucusului: bronşită acută, bronşită astmatiformă, în acutizările bronho-pneumopatiei cronice, bronşiectazii, mucoviscidoză, astm bronşic.
Dacă nu este altfel prescris de către medicul dumneavoastră, doza uzuală este:
| Vârsta | Doza zilnică totală |
| Copii cu vârsta sub 2 ani | Formulările orale cu concentraţii mai mari de 100 mg acetilcisteină nu trebuie administrate la copiii cu vârsta sub 2 ani. |
| Copii cu vârsta sub 6 ani | Se recomandă administrarea formelorfarmaceutice cu concentraţii adecvate. |
| Copii cu vârsta cuprinsă între 6-12 ani şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12-14 ani | 1 capsulă de 2 ori pe zi (echivalent cu 400 mg acetilcisteină) |
| Adulţi şi adolescenţi cu vârsta peste 14 ani | 1 capsulă de 2-3 ori pe zi (echivalent cu 400- 600 mg acetilcisteină) |
Mod de administrare
Capsulele trebuie înghiţite întregi (nemestecate). Se recomandă administrarea capsulelor după masă.
Durata administrării
Dacă simptomele dumneavoastră se agravează sau nu se ameliorează după 4-5 zile, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră.
În bronşita cronică şi mucoviscidoză este necesar un tratament de lungă durată în scop profilactic.
-
Hipersensibilitate la acetilcisteină sau la oricare dintre excipienţii enumerați la pct. 6.1.
-
Ulcer peptic activ.
-
Formulările orale cu concentraţii mai mari de 100 mg acetilcisteină nu trebuie administrate la copiii cu vârsta sub 2 ani.
Se recomandă prudenţă dacă acetilcisteina se utilizează în astmul bronşic sau la pacienţii cu ulcer dovedit clinic.
Utilizarea acetilcisteinei, în special în tratamentul timpuriu, poate duce la lichefierea și ca urmare la creșterea volumului secrețiilor bronșice. Dacă pacienții nu pot expectora (sau nu expectorează suficient), trebuie luate măsuri adecvate (cum sunt drenarea sau aspirația)
A fost raportată foarte rar apariţia unor reacţii cutanate severe, cum sunt sindromul Stevens-Johnson şi sindromul Lyell în legătură cu administrarea de acetilcisteină. Dacă apar modificări cutanate sau mucoase noi, trebuie să vă adresaţi fără întârziere unui medic şi administrarea acetilcisteinei trebuie întreruptă.
Utilizarea asociată de acetilcisteină şi medicamente antitusive poate provoca o congestie secretorie periculoasă datorită inhibării reflexului de tuse, de aceea, o astfel de terapie asociată trebuie să aibă la bază o indicaţie terapeutică precisă.
Rapoartele asupra inactivării antibioticelor de către acetilcisteină sunt bazate numai pe experimentele in vitro, în care substanţele relevante au fost combinate direct. Cu toate acestea, din motive de siguranţă, antibioticele cu administrare orală trebuie administrate separat şi la un interval de cel puţin 2 ore. Acest lucru nu se aplică medicamentelor conţinând substanţa activă cefiximă sau loracarbef.
Acetilcisteina poate potența efectul vasodilatator al nitroglicerinei. Se recomandă prudență la administrare.
Sarcina
Nu sunt disponibile suficiente date referitoare la utilizarea acetilcisteinei la femeile gravide. Studiile experimentale la animale nu sugerează efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionale/fetale, nașterii sau dezvoltării post-natale (vezi de asemenea pct. 5.3). Acetilcisteina trebuie utilizată în timpul sarcinii după evaluarea strictă a raportului beneficiu-risc.
Alăptarea
Nu sunt disponibile informații referitoare la excreția în laptele matern. Acetilcisteina trebuie utilizată în timpul alăptării numai după evaluarea strictă a raportului beneficiu-risc.
Evaluarea reacțiilor adverse se bazează pe urnmătoarele informații privind frecvența: Foarte frecvente (≥ 1/10),
Frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10),
Mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi ≤ 1/100), Rare (≥ 1/10000 şi ≤ 1/1000),
Foarte rare (≤ 1/10000),
Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
Tulburări ale sistemului imunitar
Mai puțin frecvente: reacții de hipersensibilitate.
Foarte rare: șoc anafilactic, reacții anafilactice/anafilactoide.
Tulburări ale sistemului nervos Mai puțin frecvente: cefalee.
Tulburări acustice şi vestibulare Mai puțin frecvente: tinitus.
Tulburări cardiace
Mai puțin frecvente: tahicardie.
Tulburări vasculare
Mai puțin frecvente: hipotensiune arterială. Foarte rare: hemoragie.
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Rare: dispnee, bronhospasm.
Tulburări gastrointestinale
Mai puțin frecvente: greață, vărsături, diaree, dureri abdominale. Rare: dispepsie.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Mai puțin frecvente: urticarie, erupție cutanată, angioedem, prurit, exantem.
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Mai puțin frecvente: febră.
Cu frecvență necunoscută: edem facial.
Scăderea agregării plachetare în prezența acetilcisteinei a fost confirmată de diferite studii. Relevanța clinică nu a fost încă clarificată până în prezent.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale http://www.anm.ro.
Nu s-au observat cazuri de supradozaj în cazul administrării formelor orale de acetilcisteină. Voluntarii au fost trataţi cu acetilcisteină 11,6 g/zi, timp de 3 luni, fără a se observa nicio reacţie adversă. Dozele orale de până la 500 mg acetilcisteină/kg au fost tolerate fără prezenţa oricărui semn de intoxicaţie.
Simptome ale intoxicaţiei
Supradozajul poate determina simptome gastro-intestinale cum sunt greaţa, vărsăturile şi diareea. Nou- născuţii pot prezenta hipersecreţie.
Tratamentul intoxicaţiei
Măsurile terapeutice depind de simptomele prezente.
Proprietăți farmacologice - ACC 200mg
Grupa farmacoterapeutică: Mucolitice, codul ATC: R05CB01. Acetilcisteina este un derivat al aminoacidului, cisteina.
Acetilcistein exercită o acţiune secretolitică şi secretomotorie la nivelul tractului respirator.
Aceasta desface punţile disulfidice din lanţurile de mucopolizaharide şi are un efect de depolimerizare a lanţurilor ADN (din mucusul purulent). Datorită acestor mecanisme se reduce vâscozitatea mucusului. Un mecanism de acţiune alternativ al acetilcisteinei se bazează pe capacitatea grupării sulfhidril, de a lega radicalii liberi şi de a-i detoxifia pe această cale.
Acetilcisteina creşte sinteza glutationului, ceea ce justifică folosirea în intoxicaţia acută cu paracetamol. Un efect protector asupra frecvenţei şi severităţii creşterii bacteriene – când acetilcisteina este administrată profilactic – este descris la pacienţii cu bronşită cronică / mucoviscidoză.
După administrarea orală acetilcisteina este rapid şi complet absorbită şi metabolizată la nivel hepatic în cisteină, metabolitul activ farmacologic, precum şi în diacetilcistină, cistină şi alte disulfide mixte.
În organism, acetilcisteina şi metabolţii ei apar sub 3 forme: liberă, parţial legată de proteinele plasmatice (prin legături disulfurice labile) şi parţial, ca aminoacid încorporat.
Acetilcisteina se excretă pe cale renală, aproape exclusiv sub forma unor metaboliţi inactivi (sulfaţi anorganici, diacetilcisteina).
Acetilcisteina se excretă pe cale renală, aproape exclusiv sub forma unor metaboliţi inactivi (sulfaţi anorganici, diacetilcisteină).
Conform studiilor farmacocinetice, concentraţia plasmatică maximă ajunge la un total de 120 µmol/l după administrarea intravenoasă a 200 mg acetilcisteină, 75 µmol/l pentru forma redusă, 0,47 l/kg (în total) şi 0,59 l/kg (redusă) pentru volumul de distribuire. Clearance-ul plasmatic a fost stabilit la 0,11 l/h/kg (în total) şi 0,84 l/h/kg (redusă). Timpul de înjumătăţire la eliminare după administrarea intravenoasă este de 30-
40 minute, în timp ce excreţia urmează o cinetică în trei faze (α-, β- şi faza terminală γ).
Afectarea funcţiei hepatice determină prelungirea timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare. Acesta este de până la 8 ore după administrarea orală. După administrarea orală, acetilcisteina se leagă de proteinele plasmatice în proporţie de aproximativ 50%.
Acetilcisteina traversează placenta la şobolani, fiind detectată în lichidul amniotic.
După administrarea orală a 100 mg/kgcorp acetilcisteină, după 0,5, 1, 2 şi 8 ore, concentraţia metabolitului L- cisteină este mai mare la nivelul placentei şi al fătului comparativ cu concentraţia plasmatică maternă.
Acetilcisteina traversează placenta şi se regăseşte în lichidul amniotic. Nu se cunoaşte dacă acetilciateina se excretă în laptele matern.
Nu se cunoaşte dacă acetilcisteina traversează bariera hemato-encefalică la om.
Date preclinice de siguranţă
Toxicitate acută
Vezi pct. 4.9 “Supradozajul”.
Toxicitate cronică
Studiile efectuate la animale diferite (şobolan, câine), cu o durată de până la 1 an, nu au evidenţiat modificări patologice.
Potenţial tumorigen şi mutagen
Nu au fost observate efecte mutagene ale acetilcisteinei. Un test in vitro a furnizat rezultate negative. Potenţialul cancerigen al acetilcisteinei nu a fost investigat.
Toxicitate asupra funcţiei de reproducere
Studii de embriotoxicitate au fost efectuate la iepuri şi şobolani femele gestante care au primit doze orale de acetilcisteină în timpul perioadei de organogeneză. Dozele au fost de 250, 500 şi 750 mk/kg la iepuri şi 500- 1000 şi 2000 la şobolani. Nu au fost observate malformaţii fetale în niciunul dintre studii.
Studiile de fertilitate peri- şi post-natale au fost efectuate cu acetilcisteină administrată oral la şobolan. Acetilcisteina nu a afectat funcţia gonadelor, fertilitatea, naşterea, alăptarea şi dezvoltarea neo-natală.
