EFFENTORA 800mcg COMPR. BUCALE
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Continuare prescriere medic familie
Protocoale terapeutice
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - EFFENTORA 800mcg
Effentora este indicat pentru tratamentul durerii episodice intense (BTP) la adulţi cu cancer cărora li se administrează deja tratament de întreţinere cu opioide pentru durerea cronică din cancer.
BTP este o exacerbare tranzitorie a durerii, care apare pe fondul unei dureri persistente altfel
controlate.
Pacienţii cărora li se administrează tratament de întreţinere cu opioide sunt aceia care iau cel puţin 60 mg morfină pe cale orală zilnic, cel puţin 25 micrograme fentanil transcutanat pe oră, cel puţin 30 mg oxicodonă zilnic, cel puţin 8 mg hidromorfonă pe cale orală zilnic sau o doză echianalgezică de alt opioid timp de o săptămână sau mai mult.
Tratamentul trebuie să fie iniţiat de un medic cu experienţă în administrarea tratamentului cu opioide la pacienţii cu cancer şi să fie continuat sub îndrumarea acestuia. Medicii trebuie să aibă în vedere posibilitatea potenţialului de dependenţă al fentanilului. Pacienţii trebuie să primească instrucţiuni să nu utilizeze concomitent două formulări diferite de fentanil pentru tratamentul durerii episodice intense şi să arunce orice medicament care conţine fentanil prescris pentru BTP atunci când trec la Effentora. Numărul de concentraţii ale comprimatelor disponibile pentru pacienţi în orice moment trebuie redus la minim, în scopul prevenirii confuziei şi posibilului supradozaj.
Doze
Stabilirea treptată a dozelor
Doza de Effentora trebuie să fie stabilită treptat, individual, până la o doză „eficace” care asigură analgezia corespunzătoare şi reduce la minim reacţiile adverse. În studiile clinice, nu s-a putut prevedea doza eficace de Effentora pentru BTP pe baza dozei zilnice de întreţinere de opioid.
Pacienţii trebuie să fie atent monitorizaţi până se ajunge la o doză eficace.
Stabilirea treptată a dozei la pacienţii care nu au fost transferaţi de pe alte medicamente care conţin
fentanil
Doza iniţială de Effentora trebuie să fie 100 micrograme, crescându-se treptat la valori mai mari, după cum este necesar, în intervalul concentraţiilor disponibile ale comprimatelor (100, 200, 400, 600, 800 micrograme).
Stabilirea treptată a dozei la pacienţii care au fost transferaţi de pe alte medicamente care conţin
fentanil
Datorită profilelor diferite de absorbţie, transferul nu trebuie făcut la un raport de 1:1. Dacă se face transferul de la alt medicament oral care conţine citrat de fentanil, este necesară stabilirea treptată independentă a dozei de Effentora, deoarece biodisponibilitatea diferă semnificativ de la un medicament la altul. Cu toate acestea, se poate lua în considerare o doză de început mai mare de 100 micrograme la aceşti pacienţi.
Mod de stabilire treptată a dozei
Pe parcursul stabilirii treptate a dozei, dacă nu se obţine analgezia corespunzătoare în decurs de 30 de minute de la începutul administrării unui singur comprimat, se poate administra un al doilea comprimat Effentora de aceeaşi concentraţie.
Dacă tratamentul unui episod BTP necesită mai mult de un comprimat, trebuie luată în considerare o creştere a dozei la următoarea concentraţie mai mare disponibilă în vederea tratării următorului episod BTP.
Pe parcursul stabilirii treptate a dozei, se pot utiliza mai multe comprimate: se pot utiliza până la patru comprimate de 100 micrograme sau până la patru comprimate de 200 micrograme pentru a trata un singur episod de BTP pe parcursul stabilirii treptate a dozei, în conformitate cu schema următoare:
-
În cazul în care comprimatul iniţial de 100 micrograme nu este eficace, pacientul poate fi instruit să trateze următorul episod de BTP cu două comprimate de 100 micrograme. Se recomandă să se introducă câte un comprimat în fiecare parte a cavităţii bucale. Dacă această doză se consideră a fi doza eficace, se poate continua tratamentul episoadelor succesive de BTP cu un singur comprimat de 200 micrograme de Effentora.
-
În cazul în care un singur comprimat de 200 micrograme de Effentora (sau două comprimate de 100 micrograme) nu este considerat a fi eficace, pacientul poate fi instruit să utilizeze două comprimate de 200 micrograme (sau patru comprimate de 100 micrograme) pentru a trata următorul episod de BTP. Se recomandă să se introducă câte două comprimate în fiecare parte a cavităţii bucale. Dacă această doză se consideră a fi doza eficace, se poate continua tratamentul episoadelor succesive de BTP cu un singur comprimat de 400 micrograme de Effentora.
-
Pentru creşterea treptată a dozei la 600 micrograme şi 800 micrograme, trebuie utilizate comprimate de 200 micrograme.
Nu s-au evaluat doze peste 800 micrograme în studiile clinice.
Nu trebuie utilizate mai mult de două comprimate pentru a trata oricare episod BTP individual, cu excepţia cazului când se efectuează stabilirea dozei utilizând până la patru comprimate, aşa cum este descris mai sus.
Pe parcursul stabilirii treptate a dozei, pacienţii trebuie să aştepte cel puţin 4 ore înainte de a trata alt episod BTP cu Effentora.
Tratamentul de întreţinere
Odată ce s-a stabilit o doză eficace pe parcursul stabilirii treptate a dozei, pacienţii trebuie să continue să ia această doză drept comprimat unic din acea concentraţie dată. Episoadele de durere intensă pot varia în ceea ce priveşte intensitatea, iar doza necesară de Effentora poate fi crescută de-a lungul timpului din cauza evoluţiei bolii canceroase subiacente. În aceste situaţii, poate fi utilizat al doilea comprimat de aceeaşi concentraţie. Dacă a fost necesar al doilea comprimat de Effentora de câteva ori la rând, doza uzuală de întreţinere trebuie reajustată (a se vedea mai jos).
În timpul tratamentului de întreţinere, pacienţii trebuie să aştepte cel puţin 4 ore înainte de a trata alt episod BTP cu Effentora.
Reajustarea dozelor
Doza de întreţinere de Effentora trebuie să fie mărită atunci când un pacient necesită mai mult de un comprimat pe episod BTP timp de câteva episoade BTP consecutive. Pentru reajustarea dozei se aplică aceleaşi principii de la Stabilirea treptată a dozelor (a se vedea mai sus).
Se poate să fie necesară reajustarea dozei tratamentului de fond cu opioide dacă pacienţii prezintă în mod sistematic mai mult de patru episoade BTP în 24 de ore.
În absența unui control adecvat al durerii, trebuie luate în considerare posibilitatea hiperalgeziei, toleranței și progresiei bolii de fond (vezi pct. 4.4).
Durata și obiectivele tratamentului
Înainte de începerea tratamentului cu Effentora, trebuie convenită împreună cu pacientul o strategie de tratament care să includă durata și obiectivele tratamentului, precum și un plan de terminare a tratamentului, în conformitate cu ghidurile de gestionare a durerii. În timpul tratamentului, trebuie să existe un contact frecvent între medic și pacient pentru a evalua necesitatea continuării tratamentului,
pentru a lua în considerare întreruperea acestuia și pentru a ajusta dozele, daca este necesar. În absența unui control adecvat al durerii, trebuie luată în considerare posibilitatea apariției hiperalgeziei, toleranței și progresiei bolii subiacente (vezi pct. 4.4). Effentora nu trebuie administrat pe o perioadă mai îndelungată decât este necesar.
Întreruperea tratamentului
Tratamentul cu Effentora trebuie întrerupt imediat dacă pacientul nu mai prezintă episoade de durere episodică intensă. Tratamentul pentru durerea de fond persistentă trebuie menținut așa cum a fost prescris.
În cazul în care este necesară întreruperea terapiei cu orice opioid, pacientul trebuie supravegheat îndeaproape de către medic, pentru a se gestiona riscul apariției unor efecte bruște de sevraj.
Insuficienţă hepatică sau renală
Effentora trebuie administrat cu prudenţă pacienţilor cu insuficienţă hepatică sau renală, moderată sau severă (vezi pct. 4.4).
Pacienţi cu xerostomie
Pacienţii cu xerostomie sunt sfătuiţi să bea apă pentru a îşi umezi cavitatea bucală înainte de administrarea Effentora. Dacă această recomandare nu are ca rezultat o efervescenţă corespunzătoare, atunci se poate recomanda o schimbare a tratamentului.
Utilizare la vârstnici (cu vârsta peste 65 de ani)
În studiile clinice, pentru pacienţii cu vârsta peste 65 de ani a existat tendinţa de stabilire la o doză eficace mai mică decât pentru pacienţii mai tineri. Se recomandă să se acorde atenţie sporită la stabilirea treptată a dozei de Effentora la pacienţii vârstnici.
Copii şi adolescenţi
Siguranța și eficacitatea Effentora la copii şi adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 0 și 18 ani nu au fost
stabilite. Nu sunt disponibile date. Mod de administrare:
Odată expus la umezeală, comprimatul Effentora utilizează o reacţie efervescentă pentru a elibera substanţa activă. Din acest motiv, pacienţii trebuie să fie instruiţi să nu deschidă blisterul până nu sunt gata să aşeze comprimatul în cavitatea bucală.
Deschiderea blisterului
Pacienţii trebuie să fie instruiţi să NU încerce să împingă comprimatul prin blister, deoarece această acţiune ar putea deteriora comprimatul bucal. Modul corect de eliberare a comprimatului din blister este:
Trebuie separată una dintre unităţile blisterului din blister prin ruperea acesteia la perforaţii. Unitatea de blister trebuie apoi îndoită de-a lungul liniei tipărite pe folia suport, unde este indicat. Folia suport trebuie dezlipită trăgând de ea în sens invers, pentru a elibera comprimatul.
Pacienţii trebuie să fie instruiţi să nu încerce să sfărâme sau să divizeze comprimatul.
Comprimatul nu trebuie păstrat odată ce este scos din blister, deoarece nu poate fi garantată integritatea sa şi poate apare riscul unei expuneri accidentale la comprimat.
Administrarea comprimatului
Pacienţii trebuie să scoată comprimatul din unitatea de blister şi să aşeze imediat întregul comprimat Effentora în cavitatea bucală (în apropierea unui molar, între obraz şi gingie).
Comprimatul Effentora nu trebuie supt, mestecat sau înghiţit, deoarece aceste acţiuni vor avea drept rezultat concentraţii plasmatice mai mici decât cele rezultate în cazul utilizării conform modului de administrare indicat.
Effentora trebuie să fie aşezat şi reţinut în interiorul cavităţii bucale pentru o perioadă de timp suficientă pentru a permite dezintegrarea comprimatului, care de obicei durează aproximativ 14-25 minute.
Alternativ, comprimatul poate fi aşezat sublingual (vezi pct. 5.2).
După 30 de minute, dacă rămân părţi din comprimatul Effentora, acestea pot fi înghiţite utilizând un pahar cu apă.
Perioada de timp cât durează dezintegrarea completă a comprimatului ca urmare a administrării bucofaringiene pare să nu influenţeze expunerea sistemică timpurie la fentanil.
Pacienţii nu trebuie să consume niciun fel de alimente sau băuturi atât timp cât există un comprimat în cavitatea bucală.
În cazul iritării mucoasei cavităţii bucale, trebuie recomandată schimbarea locului de aşezare a comprimatului în interiorul cavităţii bucale.
-
Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.
-
Pacienţi fără tratament de întreţinere cu opioide, deoarece există un risc crescut de deprimare respiratorie.
-
Deprimare respiratorie gravă sau bronhopneumopatie obstructivă severă.
-
Tratamentul durerii acute, alta decât durerea episodică intensă.
-
Pacienți tratați cu medicamente care conțin oxibat de sodiu.
Din cauza riscurilor, inclusiv a celor cu evoluție letală, asociate cu expunerea accidentală, utilizarea greșită și abuzul, pacienții și îngrijitorii acestora trebuie sfătuiți să păstreze Effentora într-un loc sigur și securizat, care să nu fie accesibil altor persoane.
Utilizare accidentală la copii
Pacienţii şi persoanele care îi îngrijesc trebuie să fie instruiţi că Effentora conţine o substanţă activă într-o cantitate care poate fi letală, mai ales pentru un copil. În consecinţă, nu trebuie să lase niciun comprimat la vederea sau îndemâna copiilor.
Monitorizare
Pentru a reduce la minim riscurile reacţiilor adverse legate de opioide şi pentru a identifica doza eficace, este absolut necesar ca pacienţii să fie atent monitorizaţi de personal medical pe parcursul procesului de stabilire treptată a dozei.
Tratamentul de menținere cu opioide
Înainte de a începe tratamentul cu Effentora, este important să fie stabilizat tratamentul de menținere cu opioide, utilizat în vederea tratării durerii persistente a pacientului şi ca pacientului să i se administreze în continuare tratament de menținere cu opioide în timpul tratamentului cu Effentora. Medicamentul nu trebuie administrat pacienților care nu urmează tratament de menținere cu opioide, întrucât există un risc crescut de deprimare respiratorie și deces.
Deprimare respiratorie
Similar tuturor opioidelor, există un risc de deprimare respiratorie semnificativă din punct de vedere clinic, asociat utilizării fentanilului. În cazul tratamentului cu Effentora, la fel ca şi în cazul altor medicamente care conţin fentanil, selectarea inadecvată a pacienţilor (de exemplu, utilizarea la pacienţi care nu urmează terapie de menţinere cu opioide) şi/sau dozele inadecvate au avut consecinţe letale.
Effentora trebuie utilizat numai în afecţiunile specificate la pct. 4.1.
Bronhopneumopatie obstructivă cronică
Este necesară prudenţă deosebită în timpul stabilirii treptate a dozei de Effentora la pacienţii cu bronhopneumopatie obstructivă cronică non-severă sau altă afecţiune care îi predispune la deprimare respiratorie, deoarece chiar şi dozele terapeutice normale de Effentora pot scădea mai mult capacitatea respiratorie ajungând până la insuficienţă respiratorie.
Tulburări respiratorii asociate somnului
Opioidele pot provoca tulburări respiratorii asociate somnului, incluzând apnee în somn centrală (ASC) și hipoxemie asociată somnului. Utilizarea opioidelor determină creșterea ASC într-o manieră dependentă de doză. La pacienții care prezintă ASC trebuie luată în considerare scăderea dozei totale de opioide.
Alcool
Administrarea concomitentă a alcoolului cu fentanilul poate produce un efect deprimant crescut, care poate avea consecințe letale (vezi pct. 4.5).
Riscul administrării concomitente cu benzodiazepine sau medicamente înrudite
Utilizarea concomitentă a opioidelor, incluzând Effentora, cu benzodiazepine sau medicamente înrudite poate duce la sedare profundă, deprimare respiratorie, comă și deces. Din cauza acestor riscuri, prescrierea de opioide concomitent cu benzodiazepine sau medicamente înrudite trebuie efectuată numai la pacienții pentru care nu sunt adecvate opțiuni alternative de tratament.
Dacă se ia decizia de a prescrie Effentora concomitent cu benzodiazepine sau medicamente înrudite, trebuie alese cele mai scăzute doze eficace și duratele minime de utilizare concomitentă. Pacienții trebuie monitorizați îndeaproape pentru depistarea semnelor și simptomelor de deprimare respiratorie și sedare (vezi pct. 4.5).
Presiune intracraniană crescută, tulburări de conştienţă
Effentora trebuie să fie administrat cu precauţie deosebită la pacienţii care pot fi susceptibili mai ales la efectele intracraniene ale retenţiei de CO2, cum sunt cei cu manifestări ale presiunii intracraniene crescute sau cu tulburări de conştienţă. Opioidele pot agrava evoluţia clinică a unui pacient cu un traumatism cranian şi trebuie utilizate numai dacă se justifică din punct de vedere clinic.
Bradiaritmii
Fentanilul poate produce bradicardie. Fentanilul trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu bradiaritmii manifestate anterior sau preexistente.
Insuficienţă hepatică sau insuficienţă renală
În plus, Effentora trebuie să fie administrată cu prudenţă pacienţilor cu insuficienţă hepatică sau renală. Influenţa insuficienţei hepatice şi renale asupra farmacocineticii medicamentului nu a fost evaluată, totuşi, atunci când s-a administrat intravenos, clearance-ul fentanilului s-a dovedit a fi modificat în cazul insuficienţei hepatice şi renale din cauza modificărilor clearance-ului metabolic şi proteinelor plasmatice. După administrarea Effentora, atât insuficienţa funcţiei hepatice, cât şi cea a funcţiei renale pot creşte biodisponibilitatea fentanilului înghiţit şi scădea clearance-ul său sistemic, ceea ce ar putea conduce la efecte crescute şi prelungite ale opioidelor. Prin urmare, este necesară precauţie specială pe parcursul procesului de stabilire treptată a dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală, moderată sau gravă.
Necesită atenţie deosebită pacienţii cu hipovolemie şi hipotensiune arterială.
Sindrom serotoninergic
Se recomandă precautie la administrarea Effentora concomitent cu medicamente care influenţează
sistemele neurotransmițătorilor serotoninergici.
Poate apărea un sindrom serotoninergic care poate pune viata în pericol, în cazul utilizării concomitente de medicamente serotoninergice, cum sunt inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS) sau inhibitorii recaptării serotoninei si norepinefrinei (IRSN) cu medicamente care modifică metabolizarea serotoninei (inclusiv inhibitori ai monoaminoxidazei [IMAO]). Acesta poate apărea la administrarea dozei recomandate.
Sindromul serotoninergic poate include modificarea statusului mental (de exemplu agitatie, halucinatii, comă), instabilitate autonomă (de exemplu tahicardie, tensiune arterială oscilantă, hipertermie), anomalii neuromusculare (de exemplu hiperreflexie, lipsă a coordonării, rigiditate) si/sau simptome gastro-intestinale (de exemplu greată, vărsături, diaree).
Dacă se suspectează sindromul serotoninergic, tratamentul cu Effentora trebuie oprit. Toleranță și tulburare asociată consumului de medicamente opioide (abuz și dependență)
După administrări repetate de opioide, se pot dezvolta toleranţă şi dependenţă fizică şi dependență psihologică. Fentanilul se poate utiliza în mod abuziv similar altor opioide și toți pacienții tratați cu opioide necesită monitorizare pentru depistarea semnelor de abuz și dependență. Pacienții expuși unui risc crescut de abuz de opioide pot fi totuși tratați cu opioide; cu toate acestea, acești pacienți vor necesita o monitorizare suplimentară pentru depistarea semnelor de utilizare necorespunzătoare, abuz sau dependență.
Utilizarea repetată a Effentora poate duce la tulburare asociată consumului de opioide (TCO). O doză mai mare și o durată mai lungă a tratamentului cu medicamente opioide pot crește riscul de apariție a TCO. Abuzul sau utilizarea necorespunzătoare deliberată a Effentora poate duce la supradozaj și/sau deces. Riscul de apariție a TCO este crescut la pacienții cu antecedente personale sau familiale (părinți sau frați/surori) de tulburări asociate consumului de substanțe (incluzând tulburarea asociată consumului de alcool), la consumatorii curenți de tutun sau la pacienții cu antecedente personale de alte tulburări de sănătate mintală (de exemplu depresie majoră, anxietate și tulburări de personalitate).
Înainte de începerea tratamentului cu Effentora și în timpul tratamentului, obiectivele tratamentului și planul de întrerupere trebuie convenite cu pacientul (vezi pct. 4.2). Înainte și în timpul tratamentului, pacientul trebuie informat, de asemenea, cu privire la riscurile și semnele de TCO. Daca apar aceste semne, pacienții trebuie sfătuiți să se adreseze medicului.
Pacienții vor necesita monitorizare pentru semnele de comportament de căutare a drogurilor (de exemplu solicitări prea timpurii de reprovizionare). Aceasta include analiza medicamentelor administrate concomitent de tip opioide și medicamentelor psiho-active (cum sunt benzodiazepinele). Pentru pacienții cu semne și simptome de TCO trebuie luată în considerare adresarea către un specialist în dependențe.
Efecte endocrine
Opioidele pot influența axa hipotalamică-pituitară-suprarenală sau axa gonadală. Unele dintre modificările care pot fi observate includ creșterea concentrației prolactinei serice și scăderea concentrației de cortizol și testosteron plasmatic. Pot apărea semne și simptome clinice ca rezultat al acestor modificări hormonale.
Hiperalgezie
Ca și în cazul altor opioide, în cazul unui control insuficient al durerii ca răspuns la o doză crescută de fentanil, trebuie luată în considerare posibilitatea hiperalgeziei induse de opioide. Pot fi indicate o reducere a dozei de fentanil, încetarea tratamentului cu fentanil sau revizuirea tratamentului.
Anafilaxie și hipersensibilitate
Au fost raportate anafilaxie și hipersensibilitate în asociere cu utilizarea medicamentelor care conţin fentanil administrate pe cale orală (vezi pct. 4.8).
Excipient(ți)
Sodiu
Effentora 100 micrograme comprimate bucale
Acest medicament conține 10 mg sodiu pe comprimat bucal, echivalent cu 0,5% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.
Effentora 200 micrograme comprimate bucale Effentora 400 micrograme comprimate bucale Effentora 600 micrograme comprimate bucale Effentora 800 micrograme comprimate bucale
Acest medicament conține 20 mg sodiu pe comprimat bucal, echivalent cu 1% din doza maximă zilnică recomandată de OMS de 2 g sodiu pentru un adult.
Substanţe care influenţează activitatea izoenzimei CYP3A4
Fentanilul este metabolizat în mare parte prin intermediul izoenzimelor 3A4 ale citocromului uman P450 (CYP3A4), prin urmare pot apare posibile interacţiuni când se administrează Effentora concomitent cu substanţe care influenţează activitatea izoenzimei CYP3A4.
Inductori ai CYP3A4
Administrarea în asociere cu substanţe care au efect inductor asupra izoenzimei 3A4 poate reduce eficacitatea medicamentului Effentora.
Inhibitori ai CYP3A4
Utilizarea concomitentă de Effentora cu inhibitori puternici ai CYP3A4 (de exemplu ritonavir, ketoconazol, itraconazol, troleandomicină, claritromicină şi nelfinavir) sau inhibitori moderaţi ai CYP3A4 (de exemplu amprenavir, aprepitant, diltiazem, eritromicină, fluconazol, fosamprenavir, suc de grapefruit şi verapamil) poate determina concentraţii plasmatice crescute ale fentanilului, care pot provoca reacţii adverse grave la medicament, inclusiv deprimare respiratorie fatală. Pacienţii cărora li se administrează Effentora concomitent cu inhibitori moderaţi sau puternici ai CYP3A4 trebuie să fie atent monitorizaţi pe o perioadă extinsă de timp. Creşterea dozajului trebuie să fie făcută cu precauţie.
Substanțe care pot determina creșterea efectelor deprimante la nivelul SNC
Administrarea concomitentă a fentanilului cu alte deprimante ale sistemului nervos central, incluzând alte opioide, sedative sau hipnotice (inclusiv benzodiazepine), anestezice generale, fenotiazine, tranchilizante, miorelaxante, antihistaminice cu efect sedativ, gabapentinoizi (gabapentină și pregabalină) şi alcool pot produce efecte deprimante aditive, care pot avea ca rezultat deprimare respiratorie, hipotensiune arterială, sedare profundă, comă sau consecințe letale (vezi pct. 4.4).
Medicamente sedative, cum sunt benzodiazepinele sau medicamentele înrudite
Utilizarea concomitentă a opioidelor cu medicamente sedative, cum sunt benzodiazepinele sau medicamentele înrudite determină creșterea riscului de sedare, deprimare respiratorie, comă și deces din cauza efectul aditiv de deprimare a SNC. Trebuie limitate doza și durata utilizării (vezi pct. 4.4).
Antagoniști/antagoniști parțiali ai opioidelor
Nu este recomandată utilizarea concomitentă a agoniştilor/antagoniştilor parţiali ai opioidelor (de exemplu: buprenorfina, nalbufina, pentazocina). Aceştia au afinitate mare pentru receptorii opioidelor, cu o activitate intrinsecă relativ mică, antagonizând astfel parţial efectul analgezic al fentanilului şi pot induce simptome de sevraj la pacienţii dependenţi de opioide.
Substanțe serotoninergice
Administrarea fentanilului concomitent cu un medicament serotoninergic, cum este un inhibitor selectiv al recaptării serotoninei (ISRS) sau un inhibitor al recaptării serotoninei si norepinefrinei (IRSN), sau un inhibitor al monoaminoxidazei (IMAO), poate determina cresterea riscului aparitiei sindromului serotoninergic, o afectiune care poate pune viata în pericol. Effentora nu este recomandat pentru utilizare la pacienții cărora li s-au administrat IMAO în decurs de 14 zile, deoarece s-a raportat potențarea severă și imprevizibilă a efectelor analgezicelor opioide de către IMAO.
Oxibat de sodiu
Utilizarea concomitentă a medicamentelor care conțin oxibat de sodiu cu fentanil este contraindicată (vezi pct. 4.3). Tratamentul cu oxibat de sodiu trebuie întrerupt înainte de începerea tratamentului cu Effentora.
Sarcina
Nu există date adecvate privind utilizarea fentanilului la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Effentora nu trebuie utilizat la femeile gravide cu excepția cazului în care acest lucru este absolut necesar.
În urma utilizării pe termen lung a fentanilului în timpul sarcinii, există riscul sindromului neonatal de sevraj la opioide, care poate prezenta un risc letal dacă nu este recunoscut și tratat și necesită tratament conform protocoalelor elaborate de experți în neonatologie. Dacă este necesară utilizarea de opioide pentru o perioadă prelungită la o femeie gravidă, pacienta trebuie informată cu privire la riscul sindromului neonatal de sevraj la opioide și trebuie asigurat faptul că va fi disponibil tratament adecvat (vezi pct. 4.8).
Se recomandă să nu se utilizeze fentanil în timpul travaliului şi al naşterii însăşi (inclusiv al operaţiei de cezariană), deoarece fentanilul traversează placentă şi poate provoca deprimare respiratorie la făt. În cazul administrării Effentora, trebuie să fie imediat disponibil un antidot pentru copil.
Alăptarea
Fentanilul trece în laptele matern şi poate provoca sedare şi depresie respiratorie la copilul alăptat. Fentanilul nu trebuie să fie utilizat de către femeile care alăptează, iar alăptarea nu trebuie reluată înainte de trecerea a cel puţin 5 zile de la ultima administrare de fentanil.
Fertilitatea
Nu sunt disponibile date privind fertilitatea la om. În studiile efectuate la animale, fertilitatea
masculilor a fost afectată (vezi pct. 5.3).
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, analgezicele opioide diminuează capacitatea intelectuală şi/sau fizică necesară pentru realizarea de sarcini potenţial periculoase (de exemplu conducerea unui vehicul sau folosirea unui utilaj). Pacienţii trebuie să fie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu folosească utilaje dacă prezintă stări de somnolenţă, ameţeală sau tulburări de vedere în timpul utilizării Effentora şi să nu conducă vehicule şi să nu folosească utilaje până nu ştiu cum reacţionează la acesta.
Rezumatul profilului de siguranţă
Sunt de aşteptat reacţii adverse tipice la opioide ca urmare a administrării Effentora. În mod frecvent, acestea vor înceta sau vor scădea în intensitate la utilizarea continuă a medicamentului, deoarece se stabileşte doza adecvată pentru pacient. Cu toate acestea, reacţiile adverse cele mai grave sunt depimarea respiratorie (cu posibilitatea de a conduce la apnee sau stop respirator), insuficienţă
circulatorie, hipotensiune arterială şi şoc, trebuind monitorizaţi atent toţi pacienţii în legătură cu acestea.
Studiile clinice cu Effentora au fost concepute pentru a evalua siguranţa şi eficacitatea în tratarea BTP şi tuturor pacienţilor li s-au administrat concomitent şi opioide, cum sunt morfină cu eliberare prelungită sau fentanil transcutanat, pentru tratarea durerii persistente a acestora. Prin urmare, nu este posibil să se separe net numai efectele datorate administrării Effentora.
Lista tabelară a reacţiilor a reacţiilor adverse
Următoarele reacţii adverse au fost raportate la administrarea Effentora si/sau a altor medicamente
care contin fentanil în cadrul studiilor clinice şi al experienţei dobândite după punerea pe piaţă. Reacţiile adverse sunt prezentate mai jos utilizând termenii preferaţi MedDRA, fiind clasificate pe aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă (frecvenţele sunt definite astfel: foarte frecvente
≥1/10, frecvente ≥1/100 şi <1/10, mai puţin frecvente ≥ 1/1000 şi < 1/100, rare (≥1/10000 şi <1/1000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile); în cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii:
| Foartefrecvente | Frecvente | Mai puţinfrecvente | Rare | Cu frecvenţănecunoscută | |
| Infecţii şiinfestări | Stomatităcandidozică | Faringită | Pustulebucale | ||
| Tulburări hematologiceşi limfatice | AnemieNeutropenie | Trombocitopenie | |||
| Tulburări alesistemului imunitar | Hipersensibili tate* | ||||
| Tulburări endocrine | Hipogonadism | Insuficiență suprarenală Deficit deandrogeni | |||
| Tulburări metabolice şide nutriţie | Anorexie | ||||
| Tulburări psihice | Depresie Anxietate Stare de confuzie Insomnie | Dispoziţie euforică Nervozitate Halucinaţii Halucinaţii vizuale Modificări ale stării mintaleDezorientare | Dependenţă (adicţie) medicamento asă*Abuz medicamentos (vezi pct. 4.4) Delir | ||
| Tulburări ale sistemului nervos | Ameţeli Cefalee | Disgeuzie Somnolenţă Letargie Tremor Sedare HipoestezieMigrenă | Reducere a conştienţei Tulburări de atenţie Tulburări de echilibruDizartrie | Tulburări cognitive Disfuncţie motorie | Pierdere a conştienţei* Convulsii |
| Foartefrecvente | Frecvente | Mai puţinfrecvente | Rare | Cu frecvenţănecunoscută | |
| Tulburărioculare | Tulburări de vedere Hiperemie oculară Vedere înceţoşată Reducere a acuităţiivizuale | Senzaţie anormală la nivel ocular Fotopsie | |||
| Tulburări acustice şivestibulare | VertijAcufene Otalgie | ||||
| Tulburăricardiace | Tahicardie | Bradicardie | |||
| Tulburări vasculare | Hipotensiune arterială Hipertensiunearterială | Hiperemie facială Bufeuri | |||
| Tulburări respiratorii, toracice şimediastinale | Dispnee Durere faringo-laringiană | Deprimare respiratorie Sindrom deapnee în somn | Stop respirator* | ||
| Tulburări gastro-intestinale | Greaţă Vărsături | Constipaţie Stomatită Xerostomie Diaree Durere abdominalăBoală de reflux gastro-esofagian Senzaţie de disconfort gastric DispepsieOdont algie | Ileus Ulceraţie la nivelulcavităţii bucale Hipoestezie oralăSenzaţie de disconfort la nivelul cavităţii bucale Modificări de culoare ale mucoasei bucale Afecţiuni ale ţesutului moale bucal Glosodinie Formare de pustule pe limbăDureri gingivale Ulceraţie lanivelul limbii | Formare de pustule la nivelul mucoasei bucale Buze uscate | Disfagie |
| Foartefrecvente | Frecvente | Mai puţinfrecvente | Rare | Cu frecvenţănecunoscută | |
| Afecţiuni ale limbii Esofagită Buze crăpate Afecţiunidentare | |||||
| Tulburări hepatobiliare | Dilataţie a canaliculelorbiliare | ||||
| Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat | Prurit Hiperhidroză Erupţii cutanate tranzitorii | TranspiraţiereceEdem facial Prurit generalizat Alopecie | Onicorexie | ||
| Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutuluiconjunctiv | MialgieDureri de spate | Spasme musculare Slăbiciune musculară | |||
| Tulburări renale şi alecăilor urinare | Retenţie urinară | ||||
| Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare | Reacţii la locul de aplicare, incluzând hemoragie, durere, ulceraţie, iritaţie, parestezie, anestezie, eritem, edem, tumefiere şi vezicule | Edem periferic Oboseală Astenie Sindrom de întrerupere a administrării medicamentului* Frisoane | Stare generală de rău Adinamie Senzaţie de disconfort toracic Senzaţie de anormalitate Senzaţie de nervozitate SeteSenzaţie de frig Senzaţie de căldură | Pirexie Sindrom neonatal de sevraj (vezi pct. 4.6) Toleranță la medicament |
| Foartefrecvente | Frecvente | Mai puţinfrecvente | Rare | Cu frecvenţănecunoscută | |
| Investigaţii diagnostice | Scădere îngreutate | Număr scăzut de trombocite Creştere a frecvenţei cardiace Hematocrit scăzut Hemoglobinăscăzută | |||
| Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurileutilizate | Cădere | ||||
| * Vezi pct. Descriere a reacțiilor adverse selectate | |||||
Descriere a reacţiilor adverse selectate
Toleranță
În cazul utilizării repetate, se poate dezvolta toleranță.
Dependență de medicament
Utilizarea repetată a Effentora poate duce la dependență de medicament, chiar și la doze terapeutice. Riscul de dependență de medicament poate varia în funcție de factorii de risc individuali ai pacientului, de doza și de durata tratamentului cu medicamente opioide (vezi pct. 4.4).
La utilizarea de fentanil cu administrare prin mucoasă s-au observat simptome de sevraj la opioide, cum sunt greaţă, vărsături, diaree, anxietate, frisoane, tremor și sudorație.
În contextul supradozajului s-au observat pierderea conştienţei şi stopul respirator (vezi pct. 4.9).
În cadrul experienței ulterioare punerii pe piață, au fost raportate reacții de hipersensibilitate, incluzând erupție cutanată tranzitorie, eritem, umflare a buzelor și a feței și urticarie (vezi pct. 4.4).
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, aşa cum este menţionat în Anexa V.
Simptome
Simptomele supradozajului cu fentanil se aşteaptă să fie similare în esenţă cu cele ale fentanilului cu administrare pe cale intravenoasă şi al altor opioide, şi reprezintă o extindere a acţiunilor sale farmacologice, reacţiile adverse semnificative cele mai grave fiind modificarea stării mintale, pierderea conştienţei, coma, hipotensiunea arterială, deprimarea respiratorie, detresa respiratorie şi insuficienţa respiratorie, care a condus la deces.
S-au observat cazuri de respirație Cheyne Stokes în cazul supradozajului de fentanil, în special la pacienții cu antecedente de insuficiență cardiacă.
Leucoencefalopatia toxică a fost observată și în asociere cu supradozajul cu fentanil. Tratament
Tratamentul imediat al supradozei de opioid include îndepărtarea comprimatului bucal Effentora, dacă acesta mai există în cavitatea bucală, asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii, stimularea fizică şi verbală a pacientului, evaluarea nivelului de conştienţă, a stării respiratorii şi circulatorii şi ventilaţia asistată (ventilaţia pulmonară artificială), dacă este necesar.
Supradozaj (ingestie accidentală) la persoanele care nu utilizează opioide
Pentru tratarea supradozajului (ingestie accidentală) la persoanele care nu utilizează opioide, trebuie realizată calea de acces intravenoasă şi trebuie administrată naloxonă sau alţi antagonişti ai opioidelor, cum este recomandat din punct de vedere clinic. Durata deprimării respiratorii după supradozaj poate fi mai mare decât cea a efectelor antagoniştilor opioidelor (de exemplu timpul de înjumătăţire al naloxonei este cuprins între 30 şi 81 de minute) şi poate fi necesară administrarea repetată. Consultaţi
„Rezumatul caracteristicilor produsului” al fiecărui antagonist al opioidelor în parte pentru detalii privind utilizarea acestora.
Supradozaj la pacienții aflați sub tratament de întreținere cu opioide
Pentru tratarea supradozajului la pacienţii aflaţi sub tratament de întreţinere cu opioide, trebuie realizată calea de acces intravenoasă. Administrarea raţională a naloxonei sau a altui antagonist al opioidelor poate fi necesară în anumite cazuri, dar este asociată cu riscul precipitării unui sindrom de sevraj acut.
Deşi nu s-a observat ca rigiditatea musculară să stânjenească respiraţia ca urmare a utilizării Effentora, acest lucru este posibil cu fentanil şi alte opioide. Dacă aceasta apare, trebuie tratată utilizând ventilaţia asistată, utilizând un antagonist al opioidelor şi, ca alternativă finală, utilizând un miorelaxant.
Proprietăți farmacologice - EFFENTORA 800mcg
Grupa farmacoterapeutică: analgezice; opioide; codul ATC: N02AB03. Mecanism de acțiune și efecte farmacodinamice
Fentanilul este un analgezic opioid, care interacţionează predominant cu receptorii opioizi µ. Acţiunile
sale terapeutice principale sunt analgezia şi sedarea. Efectele farmacologice secundare sunt deprimarea respiratorie, bradicardia, hipotermia, constipaţia, mioza, dependenţa fizică şi euforia.
Efectele analgezice ale fentanilului sunt legate de concentraţia sa plasmatică. În general, concentraţia eficace şi concentraţia la care apare toxicitatea cresc cu creşterea toleranţei la opioide. Ritmul de dezvoltare al toleranţei variază în mare măsură între indivizi. În consecinţă, doza de Effentora trebuie să fie stabilită, treptat, în mod individual, pentru a atinge efectul dorit (vezi pct. 4.2).
Toţi agoniştii receptorilor opioizi µ, inclusiv fentanilul, provoacă deprimare respiratorie dependentă de doză. Riscul de apariţie a deprimării respiratorii este mai mic la pacienţii cărora li se administrează tratament de lungă durată cu opioide, deoarece aceşti pacienţi vor dezvolta toleranţă la efectele substanţelor deprimante ale respiraţiei.
Opioidele pot afecta axul hipotalamo-hipofizo-suprarenal sau axul hipotalamo-hipofizo-gonadal. Unele modificări care pot fi observate includ o creștere a concentrației serice de prolactină și scăderi ale concentrațiilor plasmatice de cortizol și testosteron. Pot apărea semne și simptome clinice determinate de aceste modificări hormonale (vezi și pct. 4.8).
Eficacitate și siguranță clinică
Siguranţa şi eficacitatea Effentora au fost evaluate la pacienţi care au luat medicamentul la debutul episodului de durere intensă. Utilizarea preventivă de Effentora pentru accese de durere predictibile nu a fost investigată în studiile clinice. S-au efectuat două studii încrucişate randomizate, dublu orb, controlate cu placebo, care au implicat în total 248 de pacienţi cu BTP şi cancer, la care au survenit în medie de la 1 la 4 episoade de BTP pe zi, în timp ce erau în tratament de întreţinere cu opioide. În timpul unei faze iniţiale cu design deschis, a fost stabilită o doză eficace de Effentora pentru pacienţi. Pacienţii pentru care s-a identificat o doză eficace au fost incluşi în faza dublu orb a studiului.
Parametrul principal de eficacitate a fost evaluarea de către pacient a intensităţii durerii. Pacienţii au evaluat intensitatea durerii pe o scală cu 11 puncte. Pentru fiecare episod BTP, s-a evaluat intensitatea durerii înainte de tratament şi la câteva momente după acesta.
S-a putut efectua stabilirea la o doză eficace pentru şaizeci şi şapte la sută dintre pacienţi.
În studiul clinic pivot (studiul 1), criteriul final principal de eficacitate a fost suma medie, a diferenţelor de scoruri de intensitate a durerii de la administrare la 60 de minute (SPID60), care a fost semnificativă din punct de vedere statistic comparativ cu placebo (p<0,0001).
În cel de-al doilea studiu pivot (studiul 2), criteriul final principal de eficacitate a fost SPID30, care a fost, de asemenea, semnificativ din punct de vedere statistic comparativ cu placebo (p<0,0001).
S-a observat o îmbunătăţire semnificativă din punct de vedere statistic în diferenţa de intensitate a durerii la pacienţii cu Effentora faţă de cei cu placebo, la 10 minute în Studiul 1 şi la 15 minute (punctul măsurat cel mai devreme în timp) în Studiul 2. Aceste diferenţe au continuat să fie semnificative la fiecare moment ulterior în fiecare studiu individual.
Introducere generală
Fentanilul este foarte lipofil şi poate fi absorbit foarte repede prin mucoasa cavităţii bucale şi mai încet pe calea gastro-intestinală convenţională. Este supus metabolizării presistemice la primul pasaj hepatic şi la nivel intestinal, iar metaboliţii nu contribuie la efectele terapeutice ale fentanilului.
Effentora utilizează un mod de eliberare care foloseşte o reacţie de efervescenţă care măreşte viteza şi proporţia fentanilului absorbit prin mucoasa cavităţii bucale. Schimbările de pH de scurtă durată care însoţesc reacţia de efervescenţă pot optimiza dizolvarea (la un pH mai mic) şi pătrunderea prin membrană (la un pH mai mare).
Timpul de remanenţă în cavitatea bucală (definit ca durata timpului necesar unui comprimat să se dezintegreze pe deplin după administrare pe cale orală) nu influenţează expunerea sistemică timpurie la fentanil. Un studiu comparativ între un comprimat Effentora de 400 micrograme, administrat fie în cavitatea bucală (adică între obraz şi gingie), fie sublingual, a îndeplinit criteriile de bioechivalenţă.
Nu s-a studiat influenţa insuficienţei renale sau hepatice asupra farmacocineticii Effentora.
Absorbţie:
După administrarea Effentora pe cale bucofaringiană, fentanilul este absorbit rapid, cu o biodisponibilitate absolută de 65%. Profilul absorbţiei Effentora reprezintă în mare măsură rezultatul unei absorbţii rapide iniţiale din mucoasa cavităţii bucale, cu concentraţii plasmatice maxime, după
luarea probei de sânge venos, atinse, în general, în decurs de o oră de la administrarea pe cale bucofaringiană. Aproximativ 50% din doza totală administrată este absorbită rapid prin mucoasa bucală şi devine disponibilă sistemic. Jumătatea rămasă din doza totală este înghiţită şi absorbită lent din tractul gastro-intestinal. Aproximativ 30% din cantitatea înghiţită (50% din doza totală) şuntează eliminarea presistemică la primul pasaj hepatic şi pe cale intestinală şi devine disponibilă sistemic.
Parametrii farmacocinetici principali sunt indicaţi în tabelul următor.
Parametri farmacocinetici* la subiecţii adulţi cărora li s-a administrat Effentora
| Parametru farmacocinetic (media) | Effentora 400 micrograme |
| Biodisponibilitate absolută | 65% (±20%) |
| Fracţiune absorbită prin mucoasa bucală | 48% (±31,8%) |
| Tmax (minute) ** | 46,8 (20-240) |
| Cmax (ng/ml) | 1,02 (± 0,42) |
| ASC0-tmax (ng·h/ml) | 0,40 (± 0,18) |
| ASC0-inf (ng·h/ml) | 6,48 (± 2,98) |
* Pe baza probelor de sânge venos (plasmă). Concentraţiile de fentanil obţinute în ser au fost mai mari decât cele din plasmă: ASC şi Cmax în ser au fost mai mari cu aproximativ 20%, respectiv 30% decât ASC şi Cmax în plasmă. Nu se cunoaşte motivul acestei diferenţe.
** Datele pentru Tmax prezentate ca valoare mediană (interval).
În studiile farmacocinetice în care s-a comparat biodisponibilitatea absolută şi cea relativă ale Effentora şi ale citratului de fentanil cu administrare prin mucoasa bucală (OTFC), viteza şi gradul de absorbţie al fentanilului în cazul Effentora au demonstrat că expunerea a fost mai mare cu 30% până la 50% decât cea pentru citratul de fentanil cu administrare prin mucoasa bucală. Dacă se face transferul de la alt medicament oral care conţine citrat de fentanil, este necesară stabilirea independentă a dozei de Effentora, deoarece biodisponibilitatea diferă semnificativ de la un medicament la altul. Cu toate acestea, se poate lua în considerare o doză de început mai mare de 100 micrograme la aceşti pacienţi.
Concentraţia plasmatică medie faţă de Timp
Profile după doze unice de EFFENTORA şi OTFC la subiecţi sănătoşi
OTFC (normalizat la 400 mcg)
1.0
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
0
1
2
3
4
5
6
400 mcg EFFENTORA
1.0
Concentraţia plasmatică a fentanylului (ng/ml)
0.8
0.6
0.4
0.2
0.0
0 5 10 15 20 25
Timp de la administrarea dozei (ore)
Datele OTFC au fost ajustate (800 mcg la 400 mcg)
S-au observat diferenţe de expunere cu Effentora într-un studiu clinic cu pacienţi având mucozită de gradul 1. Cmax şi ASC0-8 au fost cu 1%, respectiv cu 25% mai mari la pacienţii cu mucozită, în comparaţie cu cei fără mucozită. Diferenţele observate nu au fost semnificative din punct de vedere clinic.
Distribuţie
FentanIlul este foarte lipofil şi se distribuie bine extracirculator, având un volum aparent mare de distribuţie. După administrarea bucofaringiană a Effentora, fentanilul este distribuit iniţial rapid, realizându-se un echilibru între plasmă şi ţesuturile bogat vascularizate (creier, inimă şi plămâni). Ulterior, fentanilul este redistribuit între compartimentele tisulare profunde (muşchi şi ţesut adipos) şi plasmă.
Legarea fentanilului de proteinele plasmatice se face în proporţie de 80% până la 85%. Principala proteină de care se leagă fentanilul este alfa-1-acid glicoproteina, însă atât albumina, cât şi lipoproteinele contribuie într-o anumită măsură. Fracţiunea liberă a fentanilului creşte cu acidoza.
Metabolizare
După administrarea bucofaringiană a Effentora, căile metabolice nu au fost caracterizate în studiile clinice. Fentanilul este metabolizat în ficat şi în mucoasa intestinală în norfentanil de izoenzima CYP3A4. Norfentanilul nu este activ din punct de vedere farmacologic, în studiile la animale. Peste 90% din doza de fentanil administrată se elimină prin biotransformare în metaboliţi N-dezalchilaţi şi hidroxilaţi inactivi.
Eliminare
După administrarea fentanilului pe cale intravenoasă, mai puţin de 7% din doza administrată este eliminată sub formă nemodificată prin urină şi numai aproximativ 1% este eliminată sub formă nemodificată prin materiile fecale. Metaboliţii sunt eliminaţi, în principal, prin urină, în timp ce eliminarea prin materiile fecale este mai puţin importantă.
După administrarea Effentora, faza de eliminare finală a fentanilului este rezultatul redistribuţiei între plasmă şi compartimentele tisulare profunde. Această fază de eliminare este lentă, rezultând o valoare medie pentru timpul final de înjumătăţire prin eliminare t1/2 de aproximativ 22 de ore după administrarea bucofaringiană a formulei efervescente şi de aproximativ 18 ore după administrarea pe cale intravenoasă. După administrarea pe cale intravenoasă, clearance-ul plasmatic total al fentanilului este de aproximativ 42 l/oră.
Linearitate/Non-linearitate
S-a demonstrat proporţionalitatea dozelor de la 100 micrograme la 1000 micrograme.
Date preclinice de siguranţă
Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea şi carcinogenitatea.
Studiile de toxicitate legată de dezvoltarea embrio-fetală, realizate la şobolani şi iepuri, nu au relevat malformaţii congenitale induse de compus şi nici variaţii legate de dezvoltare, în cazul administrării în perioada de organogeneză.
În cadrul unui studiu de fertilitate şi dezvoltare embrionară timpurie, efectuat la şobolani, s-a observat un efect mediat de masculi la doze mari (300 micrograme/kg şi zi, s.c.), iar acesta este considerat ca fiind determinat de efectele sedative ale fentanilului, observate în studiile efectuate la animale.
În studiile privind dezvoltarea pre- şi postnatală, efectuate la şobolani, rata supravieţuirii urmaşilor a fost semnificativ redusă la doze care au determinat toxicitate maternă severă. Alte constatări la doze toxice pentru mamă la puii din generaţia F1 au fost întârzierea dezvoltării fizice, a funcţiilor senzoriale, a reflexelor şi a comportamentului. Aceste efecte ar putea fi efecte indirecte datorate reducerii îngrijirii materne şi/sau unei lactaţii reduse sau un efect direct al fentanilului asupra puilor.
Studiile de carcinogenitate (o experienţă biologică alternativă, dermică, cu durata de 26 de săptămâni, efectuată la şoareci transgenici Tg.AC; un studiu de carcinogenitate subcutanată, cu durata de doi ani, efectuat la şobolani) efectuate cu fentanil nu au avut niciun rezultat care să indice un potenţial oncogen. Evaluarea lamelor de tesut cerebral provenite din studiul de carcinogenitate efectuat la sobolani a evidentiat leziuni cerebrale la animalele la care s-au administrat doze mari de citrat de fentanil. Nu se cunoaste relevanta la om a acestor constatări.
Proprietăți farmaceutice - EFFENTORA 800mcg
Manitol
Amidonglicolat de sodiu de tip A Hidrogencarbonat de sodiu Carbonat de sodiu
Acid citric
Stearat de magneziu
A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.
Blister din folie laminată de aluminiu cu suport din PVC/folie din Al/poliamidă/PVC cu hârtie/poliester.
Blisterele sunt ambalate în cutii de 4 sau 28 comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Pacienţii şi persoanele care îi îngrijesc trebuie să fie sfătuiţi să elimine orice comprimat nefolosit, care a rămas de la o prescripţie medicală, în momentul când nu mai este nevoie de acesta.
Orice medicament utilizat sau neutilizat, dar care nu mai este necesar, sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.