BUDENOFALK UNO 9 mg GRANULE GASTROREZ.
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
#: Pentru medicamentele corespunzătoare DCI-urilor notate cu (#) regulile de prescriere sunt stabilite prin Contractul Cadru.
Restricţii pe bază de rețetă
Continuare prescriere medic familie
Interacțiuni cu
Restricții de utilizare
Protocoale terapeutice
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - BUDENOFALK 9mg
Inducerea remisiei la pacienţi cu boală Crohn activă cu localizare la nivelul ileonului şi/sau colonului ascendent, de intensitate uşoară până la moderată.
Inducerea remisiei la pacienţi cu colită microscopică activă la adulți cu vârsta ≥ 18 ani.
Doze
Boală Crohn şi colită microscopică
Adulţi cu vârsta > 18 ani
Doza zilnică recomandată este un plic (cu granule gastrorezistente ce conţin budesonidă 9 mg) o dată pe zi, dimineaţa, cu aproximativ o jumătate de oră înainte de micul dejun.
Copii şi adolescenţi
Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente nu trebuie administrat la copii şi adolescenţi, din cauza experienţei insuficiente la această grupă de vârstă.
Pacienţi cu insuficienţă renală
Nu există recomandări specifice pentru doze la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 5.2).
Pacienţi cu insuficienţă hepatică
Deoarece informaţiile sunt limitate la această grupă de pacienţi, recomandarea unei doze specifice nu poate fi efectuată (vezi pct. 5.2).
Mod de administrare
Administrare orală
Conţinutul unui plic trebuie luat înainte de micul dejun. Granulele trebuie plasate pe limbă şi înghiţite întregi, cu mult lichid (de exemplu un pahar cu apă). Granulele nu trebuie mestecate sau zdrobite, pentru a evita distrugerea filmului gastrorezistent al granulelor. Dezagregarea prematură va influenţa eliberarea medicamentului într-un mod imprevizibil.
Durata tratamentului
Durata tratamentului trebuie limitată la 8 săptămâni. Încetarea tratamentului
Tratamentul cu Budenofalk Uno granule 9 mg gastrorezistente nu trebuie oprit brusc. La sfârşitul tratamentului, Budenofalk Uno granule 9 mg gastrorezistente trebuie administrat la intervale prelungite, adică o dată la două zile, timp de până la două săptămâni. După această perioadă, tratamentul poate fi oprit.
Budenofalk Uno granule 9 mg gastrorezistente nu trebuie utilizat la pacienţii cu:
-
hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1,
-
ciroză hepatică.
Tratamentul cu Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente determină concentraţii sistemice mai mici ale hormonilor steroizi decât terapia orală convenţională cu glucocorticosteroizi. Trecerea de la alt tratament cu glucocorticosteroizi poate determina simptome legate de modificarea concentraţiilor sistemice de steroizi.
Este necesară precauţie la pacienţii cu tuberculoză, hipertensiune arterială, diabet zaharat, osteoporoză, ulcer peptic, glaucom, cataractă, cu antecedente familiale de diabet zaharat, cu antecedente familiale de glaucom sau orice altă afecţiune în care administrarea de glucocorticosteroizi poate provoca reacţii adverse.
Acest medicament nu este adecvat pentru pacienți cu boală Crohn localizată la nivelul tractului gastrointestinal superior.
Deoarece acest medicament are predominant acţiune locală, este puţin probabil să fie eficace la pacienţii care prezintă simptomele extraintestinale ale bolii (de exemplu cele care afectează pielea, ochii sau articulaţiile).
Efectele sistemice ale glucocorticosteroizilor pot să apară, în special dacă sunt prescrişi în doze mari şi pe perioade prelungite. Astfel de efecte pot include sindromul Cushing iatrogen, supresia glandelor suprarenale, întârzierea creşterii, densitate minerală osoasă scăzută, cataractă, glaucom şi o varietate largă de manifestari psihice/comportamentale (vezi pct. 4.8).
Infecţii
Suprimarea răspunsului inflamator şi a funcţiei sistemului imunitar cresc susceptibilitatea la infecţii şi severitatea lor. Riscul agravării infecţiilor bacteriene, fungice, amoebiene şi virale în timpul tratamentului cu glucocorticosteroizi trebuie luat în considerare cu atenţie. Tabloul clinic poate fi
adesea atipic şi infecţiile grave, cum sunt septicemia şi tuberculoza, pot fi mascate şi, de aceea, pot atinge un stadiu avansat înainte de a fi diagnosticate.
Varicelă
Varicela reprezintă un motiv de îngrijorare deosebită, deoarece această boală minoră în mod normal poate fi letală la pacienţii imunodeprimaţi. Pacienţii fără antecedente certe de varicelă trebuie sfătuiţi să evite contactul personal apropiat cu pacienţii cu varicelă sau herpes zoster şi, dacă sunt expuşi, trebuie să se adreseze imediat medicului. Dacă pacientul este un copil, părinţii trebuie să ia în considerare această recomandare de mai sus. La pacienţii neimunizaţi expuşi, care sunt trataţi cu glucocorticosteroizi sistemici sau care au fost trataţi în ultimele 3 luni, este necesară imunizarea pasivă cu imunoglobulină varicelo-zosteriană (IGVZ); aceasta trebuie administrată în decurs de 10 zile de la expunerea la varicelă. Dacă diagnosticul de varicelă este confirmat, boala necesită tratament urgent de specialitate. Administrarea de glucocorticosteroizi nu trebuie oprită şi poate fi necesară creşterea dozei.
Rujeolă
Pacienţilor cu imunitatea compromisă, expuşi la rujeolă, atunci când este posibil, trebuie să li se administreze imunoglobulină normală, cât mai repede posibil după expunere.
Vaccinuri
Vaccinurile vii nu trebuie administrate persoanelor care utilizează glucocorticosteroizi o lungă perioadă de timp. Răspunsul de formare a anticorpilor la alte vaccinuri poate fi diminuat.
Pacienţi cu tulburări ale funcției hepatice
Pe baza experienţei la pacienţii aflaţi în ultimul stadiu al cirozei biliare primitive (CBP) şi cu ciroză hepatică, este de aşteptat o biodisponibilitate sistemică crescută a budesonidei la toţi pacienţii cu afectare severă a funcției hepatice. Cu toate acestea, administrarea de budesonidă în doze zilnice de 9 mg la pacienţii cu afecţiune hepatică non-cirotică a fost sigură şi bine tolerată. Nu există nicio dovadă că este necesară o doză recomandată specific pentru pacienţii cu afecţiuni hepatice non- cirotice sau pentru cei a căror funcţie hepatică este doar uşor afectată.
Tulburări de vedere
Tulburările de vedere pot apărea în cazul utilizării sistemice și topice de corticosteroizi. Dacă pacientul se prezintă cu simptome cum sunt vedere încețoșată sau alte tulburări de vedere, trebuie luată în considerare trimiterea sa la un oftalmolog pentru evaluarea cauzelor posibile care pot include cataractă, glaucom sau boli rare, precum corioretinopatia centrală seroasă (CRSC), care au fost raportate după utilizarea sistemică și topică de corticosteroizi.
Altele
Glucocorticosteroizii pot produce supresia axei hipotalamo-hipofizo-suprarenaliene, reducând răspunsul la stres. Dacă pacienţii sunt supuşi unei intervenţii chirurgicale sau altor situaţii de stres, este recomandat tratamentul suplimentar cu un glucocorticosteroid cu efect sistemic.
Tratamentul concomitent cu ketoconazol sau alţi inhibitori ai izoenzimei CYP3A4 trebuie evitat (vezi pct. 4.5).
Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente conţine lactoză, zahăr şi sorbitol. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză sau fructoză, sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză, deficit de sucrază-izomaltază, deficit total de lactază sau deficit congenital de lactază nu trebuie să utilizeze acest medicament.
Interacţiuni farmacodinamice
Glicozide cardiace
Acţiunea glicozidei poate fi potenţată de către deficitul de potasiu.
Diuretice
Excreţia potasiului poate fi accentuată. Interacţiuni farmacocinetice
Citocromul P450
-
Inhibitori ai izoenzimei CYP3A4
Este de așteptat ca tratamentul concomitent cu inhibitori ai CYP3A, inclusiv cu medicamente care conțin cobicistat, să mărească riscul de reacţii adverse sistemice. Administrarea concomitentă trebuie evitată, cu excepția cazurilor în care beneficiul obținut depășește riscul crescut de reacţii adverse sistemice induse de corticosteroizi, în acest caz fiind obligatorie monitorizarea pacienților pentru depistarea reacţiilor adverse sistemice induse de corticosteroizi.
Administrarea orală a unei doze de 200 mg ketoconazol o dată pe zi a crescut concentraţiile plasmatice ale budesonidei (o doză unică de 3 mg) de aproximativ 6 ori în timpul administrării concomitente.
Când ketoconazolul a fost administrat după 12 ore de la administrarea budesonidei, concentraţiile plasmatice au crescut de aproximativ 3 ori. Deoarece nu există date suficiente pentru a furniza recomandări privind dozele, administrarea concomitentă trebuie evitată.
Alţi inhibitori puternici ai izoenzimei CYP3A4, cum sunt ritonavir, itraconazol, claritromicină şi suc de grepfrut pot, de asemenea, să determine o creştere marcată a concentraţiilor plasmatice ale budesonidei. De aceea, administrarea concomitentă cu budesonidă trebuie evitată.
-
Inductori ai izoenzimei CYP3A4
Substanţele sau medicamentele cum sunt carbamazepina şi rifampicina, care induc izoenzima CYP3A4, pot reduce expunerea sistemică, dar şi expunerea locală la budesonidă la nivelul mucoasei intestinale. Poate fi necesară o ajustare a dozei de budesonidă (utilizând, de exemplu, budesonidă 3 mg capsule).
-
Substraturi ale izoenzimei CYP3A4
Substanţele sau medicamentele care sunt metabolizate de izoenzima CYP3A4 pot fi în competiţie cu budesonida. Administrarea concomitentă poate determina creşterea concentraţiei plasmatice a budesonidei dacă substanţa competitoare are o afinitate mai puternică pentru izoenzima CYP3A4 sau
– dacă budesonida se leagă mai puternic la izoenzima CYP3A4 – concentraţia plasmatică a substanţei competitoare poate creşte şi poate fi necesară ajustarea dozei/reducerea dozei acestui medicament.
Au fost raportate concentraţii plasmatice crescute şi accentuarea efectelor glucocorticosteroizilor la femeile care utilizau, de asemenea, estrogeni sau contraceptive orale, dar acestea nu au fost observate în cazul utilizării contraceptivelor orale combinate cu doze mici de hormoni.
Cimetidina, administrată la dozele recomandate în asociere cu budesonida, are un efect mic, dar nesemnificativ asupra farmacocineticii budesonidei. Omeprazolul nu are niciun efect asupra farmacocineticii budesonidei.
Substanţe care leagă steroizi
Teoretic, interacţiunile potenţiale cu rășinile sintetice care leagă steroizi, cum este colestiramina, şi cu antiacidele nu pot fi excluse. Dacă sunt administrate în acelaşi timp cu Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente, astfel de interacţiuni pot determina o reducere a efectului budesonidei. De aceea, aceste preparate nu trebuie administrate simultan, ci la cel puţin două ore distanță.
Deoarece tratamentul cu budesonidă poate scădea funcţia glandelor suprarenale, este posibil ca o analiză de stimulare cu ACTH pentru diagnosticarea insuficienţei hipofizare să conducă la obţinerea unor rezultate false (valori scăzute).
Sarcina
Administrarea în timpul sarcinii trebuie evitată dacă nu există motive convingătoare pentru tratamentul cu Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente. Există date limitate privind efectele asupra sarcinii după administrarea orală a budesonidei la om. Deşi datele privind utilizarea inhalatorie a budesonidei la un număr mare de sarcini expuse nu indică reacţii adverse, concentraţia plasmatică maximă de budesonidă la om este de aşteptat să fie mai mare în cazul tratamentului cu Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente comparativ cu administrarea inhalatorie de budesonidă. La animalele gestante, budesonida, similar altor glucocorticosteroizi, a demonstrat că produce anomalii ale dezvoltării fetale (vezi pct. 5.3). Relevanţa acestor constatări la om nu a fost stabilită.
Alăptarea
Budesonida se excretă în laptele uman (sunt disponibile date privind eliminarea după utilizarea pe cale inhalatorie). Cu toate acestea, după administrarea Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente la dozele terapeutice, sunt anticipate doar efecte minore la copilul alăptat. Trebuie luată decizia fie de a întrerupe alăptarea, fie de a întrerupe/de a se abține de la tratamentul cu budesonidă, având în vedere beneficiul alăptării pentru copil şi beneficiul tratamentului pentru femeie.
Fertilitatea
Nu există date privind efectul budesonidei asupra fertilităţii la om. În studiile la animale, fertilitatea nu a fost afectată după tratamentul cu budesonidă (vezi pct. 5.3).
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Evaluarea reacţiilor adverse se face pe baza următoarei convenţii privind frecvenţa: Foarte frecvente (≥1/10)
Frecvente (≥1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100) Rare (≥1/10000 şi <1/1000)
Foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu pot fi estimată din datele disponibile).
| Aparate, sisteme şi organe | Frecvenţă conform convenţiei MedDRA | Reacţie adversă |
| Tulburări metabolice şi denutriţie | Frecvente | Sindrom Cushing: de exemplu cu faţăîn lună plină,obezitate tronculară, reducere a toleranţei la glucoză, diabet zaharat, hipertensiune arterială, retenţie de sodiu cu formare de edeme, excreţie crescută a potasiului, inactivitate sau atrofie a corticosuprarenalei, stria rubra (vergeturi roşii), acnee steroidiană, tulburări ale secreţiei hormonilor sexuali (de exemplu amenoree,hirsutism, impotenţă). |
| Foarte rare | Întârziere a creşterii la copil | |
| Tulburări oculare | Rare | Glaucom, cataractă, vedere încețoșată (vezi, de asemenea, pct. 4.4) |
| Tulburări gastro-intestinale | Frecvente | Dispepsie, durere abdominală |
| Mai puţin frecvente | Ulcer gastric sau duodenal |
| Aparate, sisteme şi organe | Frecvenţă conform convenţiei MedDRA | Reacţie adversă |
| Rare | Pancreatită | |
| Foarte rare | Constipaţie | |
| Tulburări ale sistemului imunitar | Frecvente | Creşterea riscului de apariţie a infecţiilor |
| Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv | Frecvente | Durere musculară şi articulară, slăbiciune musculară, contracturămusculară, osteoporoză |
| Rare | Osteonecroză | |
| Tulburări ale sistemului nervos | Frecvente | Cefalee |
| Foarte rare | Pseudotumori cerebrale, inclusiv edem papilar la adolescenţi | |
| Tulburări psihice | Frecvente | Depresie, iritabilitate, euforie |
| Mai puţin frecvente | Hiperactivitate psihomotorie, anxietate | |
| Rare | Agresivitate | |
| Afecţiuni cutanate şi aleţesutului subcutanat | Frecvente | Exantem alergic, peteşii, întârziere a cicatrizării rănilor, dermatită de contact |
| Rare | Echimoze | |
| Tulburări vasculare | Foarte rare | Risc crescut de tromboză, vasculită (sindrom de întrerupere dupătratamentul de lungă durată) |
| Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare | Foarte rare | Oboseală, stare generală de rău |
Majoritatea reacţiilor adverse menţionate în acest RCP sunt de aşteptat, de asemenea, pentru tratamentul cu alţi glucocorticosteroizi.
Ocazional, pot să apară reacţii adverse tipice glucocorticosteroizilor sistemici. Aceste reacţii adverse sunt dependente de doză, durata tratamentului, administrarea concomitentă sau anterioară a altor glucocorticosteroizi şi de sensibilitatea individuală.
Studiile clinice au arătat că frecvenţa reacţiilor adverse asociate glucocorticosteroizilor este mai mică în cazul administrării Budenofalk pe cale orală, comparativ cu tratamentul pe cale orală cu doze echivalente de prednisolon.
O exacerbare sau reapariţia manifestărilor extraintestinale (în special afectarea pielii şi articulaţiilor) poate apărea la trecerea unui pacient de la tratamentul cu glucocorticosteroizi cu acţiune sistemică la budesonidă cu acţiune locală.
Raportarea reacţiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată prin intermediul sistemului naţional de raportare, ale cărui detalii sunt publicate pe web-site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România http://www.anm.ro.
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
București 011478- RO e-mail: adr@anm.ro.
Proprietăți farmacologice - BUDENOFALK 9mg
Grupa farmacoterapeutică: corticosteroizi cu acţiune locală, codul ATC: A07EA06.
Mecanismul exact de acţiune al budesonidei în tratamentul bolii inflamatorii intestinale nu este pe deplin înţeles. Datele obţinute din studiile de farmacologie clinică şi din studiile clinice controlate arată că modul de acţiune al Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente este bazat predominant pe acţiunea locală la nivelul intestinului. Budesonida este un glucocorticosteroid cu efect antiinflamator local mare. La doze clinice echivalente glucocorticoizilor cu acţiune sistemică budesonida determină o supresie semnificativ mai scăzută a axei hipotalamo-hipofizo-suprarenaliene şi are un efect mai scăzut asupra markerilor de inflamaţie.
Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente prezintă o influenţă dependentă de doză asupra concentraţiilor plasmatice de cortizol care, la doza recomandată de 9 mg budesonidă pe zi, sunt semnificativ mai mici decât cele obţinute în cazul administrării dozelor eficace echivalente clinic de glucocorticosteroizi sistemici.
Eficacitate și siguranță clinică
Boala Crohn
Într-un studiu de tip dublu-orb, cu dublă mascare a formei farmaceutice, randomizat, efectuat la pacienţi cu boală Crohn uşoară până la moderată (200 < scor CDAI < 400), cu localizare la nivelul ileonului terminal şi/sau colonului ascendent, a fost studiată eficacitatea unei doze de budesonidă 9 mg administrată o dată pe zi în comparaţie cu budesonidă 3 mg administrată de 3 ori pe zi.
Obiectivul primar de eficacitate urmărit a fost procentul de pacienţi în remisiune clinică la săptămâna 8 (CDAI < 150). În acest studiu au fost incluşi în total 471 pacienţi (set total de analize, FAS), iar 439 pacienţi au efectuat setul de analize conform protocolului de studiu (per protocol, PP).
Nu au fost diferenţe relevante între caracteristicile iniţiale ale celor două grupuri de tratament studiate. La momentul evaluării finale se aflau în remisiune clinică 71,3% din pacienţii incluşi în grupul tratat cu budesonidă 9 mg în doză unică zilnică şi 75,1 % din pacienţii incluşi în grupul tratat cu budesonidă 3 mg administrată de 3 ori pe zi (p = 0,01975). Aceste rezultate demonstrează non-inferioritate pentru budesonidă 9 mg în doză unică zilnică în comparaţie cu budesonidă 3 mg administrată de 3 ori pe zi.
Nu au fost raportate reacţii adverse grave asociate cu medicamentul.
Colită microscopică
Studii clinice privind inducerea remisiunii în colita colagenoasă
Eficacitatea și siguranța budesonidei pentru inducerea remisiunii în colita colagenoasă au fost evaluate în cadrul a două studii prospective, în regim dublu-orb (DO), randomizate, controlate cu placebo, multicentrice, la pacienți cu colită colagenoasă activă.
În cadrul unuia dintre studii, 30 de pacienți au fost randomizați la tratamentul cu 9 mg de budesonidă pe zi, 25 de pacienți la tratamentul cu 3 g de mesalazină pe zi și 37 la placebo. Variabila primară de eficacitate a fost reprezentată de rata pacienților în remisiune clinică, definită ca ≤ 3 scaune pe zi.
Criteriul final de evaluare primar a fost atins pentru 80% dintre pacienții tratați cu budesonidă, 44% dintre pacienții tratați cu mesalazină și 59,5% dintre pacienții din grupul cu placebo (budesonidă în comparație cu placebo = 0,072). Conform unei alte definiții a remisiunii clinice, care ține seama de consistența scaunului, adică o medie < 3 scaune pe zi și o medie < 1 scaun apos pe zi în ultimele 7 zile înainte de ultima administrare a medicamentului de studiu, la 80% dintre pacienții din grupul cu
budesonidă, 32,0% dintre pacienții din grupul cu mesalazină și 37,8% dintre pacienții din grupul cu placebo s-a obținut remisiunea (budesonidă în comparație cu placebo: p< 0,0006). Budesonida a fost sigură și bine tolerată. Niciunul dintre evenimentele adverse din grupul cu budesonidă nu a fost considerat a fi asociat cu medicamentul.
În cadrul unui alt studiu, 14 pacienți au fost randomizați la tratamentul cu 9 mg de budesonidă pe zi și 14 pacienți au fost randomizați la placebo. Variabila primară de eficacitate a fost reprezentată de răspunsul clinic definit ca o scădere la ≤ 50% a activității bolii de la momentul inițial, activitatea bolii fiind definită ca numărul de scaune din ultimele 7 zile. La 57,1% dintre pacienții din grupul cu budesonidă și 21,4% dintre pacienții din grupul cu placebo s-a obținut răspunsul clinic (p = 0,05).
Budesonida a fost sigură și bine tolerată. Nu au apărut reacții adverse grave la medicament în grupul cu budesonidă.
Studiu clinic privind inducerea remisiunii în colita limfocitară
Eficacitatea și siguranța clinică a budesonidei în inducerea remisiunii în colita limfocitară au fost evaluare în cadrul unui studiu prospectiv, în regim dublu-orb (DO), cu mascare dublă a formei farmaceutice, randomizat, controlat cu placebo, multicentric, la pacienți cu colită limfocitară activă. Criteriul final de evaluare primar a fost reprezentat de rata remisiunii clinice, definită ca un maxim de 21 de scaune, prin urmare cel mult 6 scaune apoase în ultimele 7 zile înainte de ultima vizită.
57 de pacienți au fost randomizați (câte 19 pacienți în grupul cu budesonidă, grupul cu mesalazină și grupul cu placebo) și au luat cel puțin o doză de medicație de studiu (budesonidă: 9 mg o dată pe zi, mesalazină 3 g o dată pe zi). Durata tratamentului a fost de 8 săptămâni.
În cadrul analizei de confirmare, la un procentaj semnificativ mai mare de pacienți din grupul cu budesonidă (78,9%) în comparație cu pacienții din grupul cu placebo (42,1%) a fost atins criteriul final de evaluare primar, indicând superioritatea budesonidei față de placebo (p = 0,010). Dintre pacienții din grupul cu mesalazină, la 63,2% s-a obținut remisiunea clinică (p = 0,097 în comparație cu placebo).
Absorbţie
Datorită filmului specific al Budenofalk Uno 9 mg granule gastrorezistente, există o perioadă de latenţă de 2-3 ore. La voluntari sănătoşi, în condiţii de repaus alimentar, concentraţiile plasmatice maxime medii ale budesonidei au fost de 2,2 ng/ml la aproximativ 6 ore după administrarea orală a unei doze unice de 9 mg budesonidă granule gastrorezistente.
Într-un studiu cu o doză unică de 3 mg budesonidă granule gastrorezistente s-a demonstrat că ingestia concomitentă de alimente poate întârzia eliberarea granulelor din stomac cu aproximativ 2-3 ore, prelungind perioada de latenţă la aproximativ 4-6 ore, fără modificarea vitezei de absorbţie.
Distribuţie
Budesonida are un volum de distribuţie mare (aproximativ 3 l/kg). Legarea de proteinele plasmatice este în medie de 85-90 %.
Metabolizare
Budesonida este metabolizată hepatic în proporţie mare (aproximativ 90%), rezultând metaboliţi cu activitate glucocorticosteroidă mică. Activitatea glucocorticosteroidă a principalilor metaboliţi,
6β-hidroxibudesonidă şi 16α-hidroxiprednisolon, reprezintă mai puţin de 1% din cea a budesonidei.
Eliminare
Valoarea medie a timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 3-4 ore. Disponibilitatea sistemică la voluntarii sănătoşi, precum şi la pacienţii aflaţi în repaus alimentar, cu boli inflamatorii intestinale, este de aproximativ 9-13%. Clearance-ul budesonidei este de aproximativ 10-15 l/min.
Budesonida este eliminată pe cale renală doar în cantităţi neglijabile.
Grupe speciale de pacienţi (cu boli hepatice)
O cantitate relevantă de budesonidă este metabolizată în ficat. Expunerea sistemică la budesonidă poate fi crescută la pacienţii cu insuficienţă hepatică, din cauza unei scăderi a metabolizării budesonidei prin intermediul izoenzimei CYP3A4. Aceasta este dependentă de tipul şi severitatea bolii hepatice.
Date preclinice de siguranţă
Datele preclinice din studiile de toxicitate acută, subcronică şi cronică efectuate cu budesonidă au demonstrat atrofia timusului şi a cortexului suprarenal şi o reducere în special a numărului limfocitelor. Aceste efecte au fost mai puţin pronunţate sau de aceeaşi intensitate ca cele observate la alţi glucocorticosteroizi. Similar altor glucocorticosteroizi şi în funcţie de doză şi durată şi în funcţie de afecţiuni, aceste efecte steroidiene pot avea, de asemenea, relevanţă la om.
Budesonida nu a avut efecte mutagene într-un număr de teste efectuate in vitro şi in vivo.
În studiile de carcinogenitate lungă durată efectuate cu budesonidă la şobolan a fost observat un număr uşor crescut de focare celulare hepatice bazofile şi a fost observată o incidenţă crescută a neoplasmelor hepatocelulare primare, astrocitoamelor (la masculii de şobolan) şi tumorilor mamare (la femelele de şobolan). Aceste tumori sunt determinate probabil de acţiunea specifică la nivelul receptorului steroidian,de creşterea încărcării metabolice şi de efectele anabolizante hepatice, efecte care sunt, de asemenea, demonstrate în studiile efectuate la şobolan şi pentru alţi glucocorticosteroizi şi, prin urmare, ele reprezintă un efect de clasă la aceste specii.
Budesonida nu a avut niciun efect asupra fertilităţii la şobolan. La animalele gestante, budesonida, similar altor glucocorticosteroizi, a determinat deces al fetuşilor şi anomalii ale dezvoltării fetuşilor (pui născuţi mai mici, creştere intrauterină întârziată şi anomalii scheletice ale fetuşilor). La unii glucocorticosteroizi s-a raportat producerea de palatoschizis la animale. Relevanţa acestor rezultate la om nu a fost stabilită (vezi, de asemenea, pct. 4.6).
