SOLIFENACIN/TAMSULOSIN TEVA 6 mg/0,4 mg COMPR. CU ELIB. MODIF.
Informații referitoare la prescripția medicală
Lista de compensare
Emitere de informaţii
Restricţii pe bază de rețetă
Alte informații
Numele medicamentului
Forma farmaceutică
Deținătorul de licență
Data ultimei actualizări a RCP-ului
Utilizați aplicația Mediately
Obțineți mai rapid informații despre medicamente.
Peste 36k recenzii
RCP - SOLIFENACIN/TAMSULOSIN 6mg/0,4mg
Tratamentul simptomelor moderate până la severe de stocare a vezicii urinare (imperiozitate
micţională, creşterea frecvenţei micţiunilor) şi a simptomelor de golire a vezicii urinare asociate cu hiperplazia benignă de prostată (BPH) la bărbaţi care nu răspund corespunzător la monoterapie.
Doze
Bărbaţi adulţi, inclusiv vârstnici
Un comprimat Solifenacin/Tamsulosin Teva (6 mg/0,4 mg) o dată pe zi administrat oral, cu sau fără
alimente. Doza zilnică maximă este de un comprimat Solifenacin/Tamsulosin Teva (6 mg/0,4 mg).
Insuficienţă renală
Nu a fost studiat efectul insuficienţei renale asupra farmacocineticii succinatului de
solifenacin/clorhidratului de tamsulosin. Cu toate acestea, efectul individual al substanţelor active
asupra farmacocineticii este bine cunoscut (vezi pct. 5.2). Solifenacin/Tamsulosin Teva poate fi
utilizat la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (clearance al creatininei > 30 ml/min). Pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei ≤ 30 ml/min) trebuie trataţi cu precauţie şi doza zilnică maximă la aceşti pacienţi este de un comprimat Solifenacin/Tamsulosin Teva (6 mg/0,4 mg) (vezi pct. 4.4).
Insuficienţă hepatică
Nu a fost studiat efectul insuficienţei hepatice asupra farmacocineticii succinatului de
solifenacin/clorhidratului de tamsulosin. Cu toate acestea, efectul individual al substanţelor active
asupra farmacocineticii este bine cunoscut (vezi pct. 5.2). Solifenacin/Tamsulosin Teva poate fi
utilizat la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară (scor Child-Pugh ≤ 7). Pacienţii cu insuficienţă
hepatică moderată (scor Child-Pugh 7-9) trebuie trataţi cu precauţie şi doza zilnică maximă la aceşti
pacienţi este de un comprimat Solifenacin/Tamsulosin Teva (6 mg/0,4 mg). Utilizarea
Solifenacin/Tamsulosin Teva este contraindicată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă (scor
Child-Pugh > 9) (vezi pct. 4.3).
Inhibitori moderaţi şi puternici ai citocromului P450 3A4
Doza zilnică maximă de Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie limitată la un comprimat (6 mg/0,4 mg).
Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cărora li se administrează concomitent inhibitori moderaţi sau puternici ai CYP3A4, de exemplu verapamil, ketoconazol, ritonavir, nelfinavir, itraconazol (vezi pct. 4.5).
Copii şi adolescenţi
Nu există indicaţii relevante pentru utilizarea succinatului de solifenacin/clorhidratului de tamsulosin la copii şi adolescenţi.
Mod de administrare
Solifenacin/Tamsulosin Teva este indicat pentru administrare pe cale orală. Comprimatul cu eliberare modificată trebuie înghiţit întreg, cu apă, fără a fi mestecat, divizat sau zdrobit.
-
Pacienţi cu hipersensibilitate la substanţa(ele) activă(e) sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1,
-
Pacienţi care efectuează hemodializă (vezi pct. 5.2),
-
Pacienţi cu insuficienţă hepatică severă (vezi pct. 5.2),
-
Pacienţi cu insuficienţă renală severă cărora li se administrează concomitent un inhibitor
puternic al citocromului P450 (CYP) 3A4, de exemplu, ketoconazol (vezi pct. 4.5),
-
Pacienţi cu insuficienţă hepatică moderată cărora li se administrează concomitent un inhibitor
puternic al CYP3A4, de exemplu, ketoconazol (vezi pct. 4.5),
-
Pacienţi cu afecţiuni gastro-intestinale severe (inclusiv megacolon toxic), miastenia gravis sau
glaucom cu unghi închis şi pacienţi cu risc pentru aceste afecţiuni,
-
Pacienţi cu istoric de hipotensiune arterială ortostatică.
Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu:
-
insuficienţă renală severă,
-
risc de retenţie urinară,
-
afecţiuni obstructive gastro-intestinale,
-
risc de motilitate gastro-intestinală scăzută,
-
hernie hiatală/reflux gastro-esofagian şi/sau cărora li se administrează concomitent
medicamente (precum bifosfonaţii) care pot determina sau exacerba esofagita,
-
neuropatie vegetativă.
Pacientul trebuie examinat clinic pentru a exclude prezenţa altor afecţiuni care pot determina simptome similare cu hiperplazia benignă de prostată.
Înainte de inițierea tratamentului cu Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie evaluate alte cauze de urinare frecventă (insuficienţă cardiacă sau boli renale). În cazul prezenței unei infecţii de tract urinar, trebuie iniţiat tratamentul antibiotic corespunzător.
La pacienţii cu factori de risc, cum sunt sindrom pre-existent de interval QT prelungit şi
hipopotasemie cărora li se administrează succinat de solifenacin au fost observate prelungirea
intervalului QT şi torsada.
La unii pacienţi cărora li se administrează succinat de solifenacin şi tamsulosin a fost raportat angioedem cu obstrucţia căilor respiratorii. În cazul apariţiei angioedemului, tratamentul cu
Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie întrerupt şi nu va fi reluat. Trebuie administrat tratamentul şi/sau măsurile terapeutice adecvate.
La unii pacienţi cărora li s-a administrat succinat de solifenacin au fost raportate reacţii anafilactice. La pacienţii care dezvoltă reacţii anafilactice, tratamentul cu Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie întrerupt şi trebuie administrat tratamentul şi/sau măsurile terapeutice adecvate.
Similar altor antagonişti ai receptorilor alfa1-adrenergici, în cazuri individuale în timpul tratamentului cu tamsulosin poate să apară o scădere a tensiunii arteriale care, în cazuri rare, poate duce la apariţia
sincopei. Pacienţii la care se iniţiază tratament cu Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie atenționați ca la apariţia primelor semne de hipotensiune arterială ortostatică (ameţeli, slăbiciune) să se aşeze sau să se întindă până la dispariţia simptomelor.
În timpul intervenţiilor chirurgicale pentru cataractă sau glaucom a fost observat sindromul
intraoperator de iris flasc (Intraoperative Floppy Iris Syndrome, IFIS, o variantă a sindromului cu
pupilă mică) la unii pacienţi în tratament sau cărora li s-a administrat anterior clorhidrat de tamsulosin. IFIS poate creşte riscul de complicaţii oculare în timpul şi după intervenţia chirurgicală. Prin urmare, iniţierea tratamentului cu Solifenacin/Tamsulosin Teva nu este recomandată la pacienţii programați pentru intervenţie chirurgicală pentru cataractă sau glaucom. Întreruperea tratamentului cu Solifenacin/Tamsulosin Teva cu 1-2 săptămâni înainte de intervenţia chirurgicală pentru cataractă sau glaucom a fost considerată ca fiind utilă în cazuri izolate, dar nu a fost stabilit beneficiul întreruperii tratamentului. În timpul evaluării pre-operatorii, echipa de medici chirurgi şi oftalmologi trebuie să verifice dacă pacienţii programaţi pentru operaţia de cataractă sau glaucom sunt în tratament sau au urmat tratament cu Solifenacin/Tamsulosin Teva pentru a asigura măsurile corespunzătoare în cazul
apariţiei IFIS în timpul intervenţiei chirurgicale.
Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie utilizat cu precauţie în asociere cu inhibitori moderaţi sau puternici de CYP3A4 (vezi pct. 4.5) şi nu trebuie administrat în asociere cu inhibitori puternici de CYP3A4, de exemplu ketoconazol, la pacienţi cu fenotip corespunzător metabolizării reduse CYP2D6 sau la cei care utilizează inhibitori puternici de CYP2D6, de exemplu, paroxetină.
Administrarea concomitentă cu alte medicamente cu proprietăţi anticolinergice ar putea avea ca rezultat efecte terapeutice mai pronunţate şi efecte nedorite. După oprirea tratamentului cu Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie permis un interval de aproximativ o săptămână înainte de
începerea oricărui tratament anticolinergic. Efectul terapeutic al solifenacinului poate fi redus prin administrarea concomitentă de agonişti ai receptorilor colinergici.
Interacţiuni cu inhibitori CYP3A4 şi CYP2D6
Administrarea concomitentă de solifenacin şi ketoconazol (un inhibitor puternic al CYP3A4) (200 mg/zi) a avut ca rezultat creşterea de 1,4 ori a Cmax şi de 2 ori a ariei de sub curbă (ASC) pentru
solifenacin, iar împreună cu ketoconazol 400 mg/zi a avut ca rezultat creşterea de 1,5 ori a Cmax şi de
2,8 ori a ASC pentru solifenacin.
Administrarea concomitentă de tamsulosin şi ketoconazol în doză de 400 mg/zi a avut ca rezultat creşterea de 2,2 ori a Cmax şi, respectiv, de 2,8 ori a ASC pentru tamsulosin.
Având în vedere că administrarea concomitentă cu inhibitori puternici de CYP3A4, cum sunt
ketoconazol, ritonavir, nelfinavir şi itraconazol poate determina creşterea expunerii atât la solifenacin, cât şi la tamsulosin, Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie utilizat cu precauţie în asociere cu inhibitori puternici ai CYP3A4.
Solifenacin/Tamsulosin Teva nu trebuie administrat împreună cu inhibitori puternici ai CYP3A4 la pacienţi cu fenotip corespunzător metabolizării reduse de CYP2D6 sau în cazul celor care utilizează deja inhibitori puternici ai CYP2D6.
Administrarea concomitentă de succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin şi verapamil (un
inhibitor moderat al CYP3A4) a avut ca rezultat o creştere de aproximativ 2,2 ori a Cmax şi ASC pentru tamsulosin şi de aproximativ 1,6 ori a Cmax şi ASC pentru solifenacin. Solifenacin/Tamsulosin Teva trebuie utilizat cu precauţie în asociere cu inhibitori moderaţi ai CYP3A4.
Administrarea concomitentă de tamsulosin cu cimetidină, inhibitor slab al CYP3A4 (400 mg la 6 ore) a fost urmată de creşterea de 1,44 ori a ASC pentru tamsulosin, fără modificarea semnificativă a Cmax. Solifenacin/Tamsulosin Teva poate fi utilizat împreună cu inhibitori slabi ai CYP3A4.
Administrarea concomitentă de tamsulosin cu inhibitorul puternic al CYP2D6 paroxetină (20 mg/zi) a avut ca rezultat creşterea de 1,3 ori a Cmax şi respectiv de 1,6 ori a ASC pentru tamsulosin.
Solifenacin/Tamsulosin Teva poate fi utilizat împreună cu inhibitori ai CYP2D6.
Nu a fost studiat efectul inducţiei enzimatice asupra farmacocineticii solifenacin şi tamsulosin. Având în vedere că solifenacin şi tamsulosin sunt metabolizaţi de CYP3A4, sunt posibile interacţiuni farmacocinetice cu inductori ai CYP3A4 (de exemplu, rifampicină), care pot reduce concentraţia
plasmatică de solifenacin şi tamsulosin.
Alte interacţiuni
Următoarele afirmaţii reflectă informațiile disponibile pentru fiecare substanţă activă în parte.
Solifenacin
-
Solifenacin poate reduce efectul medicamentelor care stimulează motilitatea tractului gastro-intestinal, cum sunt metoclopramid şi cisapridă.
-
Studiile in vitro cu solifenacin au demonstrat că, la concentraţii terapeutice, solifenacin nu
inhibă enzimele CYP1A1/2, 2B6, 2C8, 2C9, 2C19, 2D6, 2E1 sau 3A4. Prin urmare, nu sunt de aşteptat interacţiuni între solifenacin şi medicamentele metabolizate pe calea acestor enzime CYP.
-
Administrarea de solifenacin nu a modificat farmacocinetica R-warfarinei sau S-warfarinei sau
efectul lor asupra timpului de protrombină.
-
Administrarea de solifenacin nu a determinat niciun efect asupra farmacocineticii digoxinei.
Tamsulosin
-
Administrarea concomitentă cu alţi antagonişti ai receptorilor alfa1-adrenergici poate fi urmată de hipotensiune arterială.
-
In vitro, fracţia liberă de tamsulosin din plasma umană nu a fost modificată de diazepam, propranolol, triclormetiazidă, clormadinonă, amitriptilină, diclofenac, glibenclamidă,
simvastatină sau warfarină. Tamsulosin nu a modificat fracţia liberă de diazepam, propranolol, triclormetiazidă sau clormadinonă. Cu toate acestea, diclofenacul şi warfarina ar putea creşte rata de eliminare a tamsulosin.
-
Administrarea concomitentă cu furosemid determină scăderea concentraţiei plasmatice de tamsulosin, dar, având în vedere că valorile rămân în intervalul normal, utilizarea concomitentă este considerată acceptabilă.
-
Studiile in vitro cu tamsulosin au demonstrat că, la concentraţii terapeutice, tamsulosin nu inhibă enzimele CYP1A2, 2C9, 2C19, 2D6, 2E1 sau 3A4. Prin urmare, nu sunt de aşteptat interacţiuni între tamsulosin şi medicamentele metabolizate pe calea acestor enzime CYP.
-
Nu au fost observate interacţiuni la administrarea concomitentă de tamsulosin cu atenolol, enalapril sau teofilină.
Fertilitatea
Efectul succinatului de solifenacin/clorhidratului de tamsulosin asupra fertilităţii nu a fost stabilit. Studiile cu solifenacin sau tamsulosin la animale nu indică prezenţa unor efecte nocive asupra fertilităţii şi dezvoltării embrionare precoce (vezi pct. 5.3).
În studiile clinice pe termen scurt şi lung cu tamsulosin au fost observate tulburări de ejaculare. În faza de după punere pe piaţă a medicamentului, au fost raportate cazuri de tulburări de ejaculare, ejaculare retrogradă şi incapacitate de a ejacula.
Sarcina şi alăptarea
Solifenacin/Tamsulosin Teva nu este indicat pentru administrare la femei.
Nu au fost realizate studii cu privire la efectele succinatului de solifenacin/clorhidratului de tamsulosin asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, pacienţii trebuie informaţi despre posibila apariţie a efectelor de ameţeală, vedere înceţoşată, fatigabilitate şi, mai puţin frecvent, somnolenţă, ceea ce ar putea afecta negativ capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje (vezi pct. 4.8).
Rezumatul profilului de siguranţă
Solifenacin/Tamsulosin Teva poate determina efecte anticolinergice nedorite, în general de severitate
uşoară sau moderată. Reacţiile adverse raportate cel mai frecvent în studiile clinice desfăşurate în
cadrul programului de dezvoltare a combinației succinat de solifenacin 6 mg/clorhidrat de tamsulosin 0,4 mg au fost xerostomie (9,5%), urmată de constipaţie (3,2%) şi dispepsie (inclusiv durere
abdominală; 2,4%). Alte reacţii adverse frecvente sunt ameţeală (inclusiv vertij; 1,4%), vedere
înceţoşată (1,2%), fatigabilitate (1,2%) şi tulburări de ejaculare (inclusiv ejaculare retrogradă; 1,5%). Retenţia urinară acută (0,3%; mai puţin frecventă) este cea mai gravă reacţie adversă observată în timpul tratamentului cu succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin din studiile clinice.
Lista reacţiilor adverse în format tabelar
În tabelul de mai jos, coloana „frecvenţa cu succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin” reflectă frecvenţa reacţiilor adverse observate în studiile clinice cu design dublu-orb desfăşurate în cadrul programului de dezvoltare a succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin (pe baza raportării
evenimentelor adverse asociate tratamentului de cel puţin doi pacienţi, cu o frecvenţă mai mare decât
pentru placebo în studiile clinice cu design dublu-orb).
Coloanele „frecvenţa cu solifenacin” şi „frecvenţa cu tamsulosin” reflectă frecvenţa reacţiilor adverse (RA) raportate anterior pentru una dintre substanţele active componente (aşa cum este prezentat în Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) pentru solifenacin 5 mg şi 10 mg şi, respectiv, tamsulosin 0,4 mg), care pot apărea şi la administrarea Solifenacin/Tamsulosin Teva (unele dintre
acestea nu au fost observate în studiile clinice desfăşurate în cadrul programului de dezvoltare a
succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin).
Frecvenţa reacţiilor adverse este definită astfel: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1 000 şi <1/100); rare (≥1/10 000 şi <1/1 000); foarte rare (<1/10 000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).
| Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe (ASO)/Termen preferat (TP) | Frecvenţa RA observate în programul de dezvoltare a succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin | Frecvenţa RA observate separat pentru fiecare substanţă activă | |
| Solifenacin 5 mg și10 mg# | Tamsulosin 0,4 mg# | ||
| Infecţii şi infestări | |||
| Infecţie de tract urinar | Mai puţin frecvente | ||
| Cistită | Mai puţin frecvente | ||
| Tulburări ale sistemului imunitar | |||
| Reacţie anafilactică | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tulburări metabolice și de nutriție | |||
| Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe (ASO)/Termen preferat (TP) | Frecvenţa RA observate în programul de dezvoltare a succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin | Frecvenţa RA observate separat pentru fiecare substanţă activă | |
| Solifenacin 5 mg și10 mg# | Tamsulosin 0,4 mg# | ||
| Apetit alimentar scăzut | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Hiperpotasemie | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tulburări psihice | |||
| Halucinaţii | Foarte rare* | ||
| Stare de confuzie | Foarte rare* | ||
| Delir | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tulburări ale sistemului nervos | |||
| Ameţeli | Frecvente | Rare* | Frecvente |
| Somnolenţă | Mai puţin frecvente | ||
| Disgeuzie | Mai puţin frecvente | ||
| Cefalee | Rare* | Mai puţinfrecvente | |
| Sincopă | Rare | ||
| Tulburări oculare | |||
| Vedere înceţoşată | Frecvente | Frecvente | Cu frecvenţă necunoscută* |
| Sindrom intraoperator de iris flasc (IFIS) | Cu frecvenţă necunoscută** | ||
| Xeroftalmie | Mai puţin frecvente | ||
| Glaucom | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tulburări de vedere | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tulburări cardiace | |||
| Palpitaţii | Cu frecvenţă necunoscută* | Mai puţinfrecvente | |
| Torsada vârfurilor | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Prelungirea intervalului QT peelectrocardiogramă | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Fibrilaţie atrială | Cu frecvenţă necunoscută* | Cu frecvenţă necunoscută* | |
| Aritmie | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tahicardie | Cu frecvenţă necunoscută* | Cu frecvenţă necunoscută* | |
| Tulburări vasculare | |||
| Hipotensiune arterială ortostatică | Mai puţinfrecvente | ||
| Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale | |||
| Rinită | Mai puţinfrecvente | ||
| Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe (ASO)/Termen preferat (TP) | Frecvenţa RA observate în programul de dezvoltare a succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin | Frecvenţa RA observate separat pentru fiecare substanţă activă | |
| Solifenacin 5 mg și10 mg# | Tamsulosin 0,4 mg# | ||
| Uscăciune nazală | Mai puţin frecvente | ||
| Dispnee | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Disfonie | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Epistaxis | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tulburări gastro-intestinale | |||
| Xerostomie | Frecvente | Foarte frecvente | |
| Dispepsie | Frecvente | Frecvente | |
| Constipație | Frecvente | Frecvente | Mai puţinfrecvente |
| Greaţă | Frecvente | Mai puţinfrecvente | |
| Durere abdominală | Frecvente | ||
| Boală de refluxgastroesofagian | Mai puţin frecvente | ||
| Diaree | Mai puţinfrecvente | ||
| Uscăciunea gâtului | Mai puţin frecvente | ||
| Vărsături | Rare* | Mai puţinfrecvente | |
| Obstrucţie la nivelul colonului | Rare | ||
| Formarea de fecaloame | Rare | ||
| Ileus | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Disconfort abdominal | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tulburări hepatobiliare | |||
| Tulburări hepatice | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Valori anormale ale testelorfuncţionale hepatice | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat | |||
| Prurit | Mai puţin frecvente | Rare* | Mai puţinfrecvente |
| Xerodermie | Mai puţin frecvente | ||
| Erupţie cutanată tranzitorie | Rare* | Mai puţinfrecvente | |
| Urticarie | Foarte rare* | Mai puţinfrecvente | |
| Angioedem | Foarte rare* | Rare | |
| Sindrom Stevens-Johnson | Foarte rare | ||
| Eritem polimorf | Foarte rare* | Cu frecvenţă necunoscută* | |
| Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe (ASO)/Termen preferat (TP) | Frecvenţa RA observate în programul de dezvoltare a succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin | Frecvenţa RA observate separat pentru fiecare substanţă activă | |
| Solifenacin 5 mg și10 mg# | Tamsulosin 0,4 mg# | ||
| Dermatită exfoliativă | Cu frecvenţă necunoscută* | Cu frecvenţă necunoscută* | |
| Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv | |||
| Slăbiciune musculară | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tulburări renale şi ale căilor urinare | |||
| Retenţie urinară*** | Mai puţin frecvente | Rare | |
| Dificultate la urinare | Mai puţin frecvente | ||
| Insuficienţă renală | Cu frecvenţă necunoscută* | ||
| Tulburări ale aparatului genital şi sânului | |||
| Tulburări de ejaculare, inclusiv ejaculare retrogradă şi incapacitate de ejaculare | Frecvente | Frecvente | |
| Priapism | Foarte rare | ||
| Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare | |||
| Fatigabilitate | Frecvente | Mai puţin frecvente | |
| Edem periferic | Mai puţin frecvente | ||
| Astenie | Mai puţinfrecvente | ||
#: RA incluse în acest tabel pentru solifenacin şi tamsulosin sunt RA prezentate în rezumatele
caracteristicilor ambelor medicamente.
*: din raportări după punerea pe piaţă. Deoarece aceste evenimente raportate spontan provin din
experienţa după punerea pe piaţă la nivel global, frecvenţa evenimentelor şi rolul solifenacin sau tamsulosin, precum şi relaţia de cauzalitate nu pot fi determinate cu siguranţă.
**: din raportări după punerea pe piaţă, observate în timpul intervenţiilor chirurgicale pentru cataractă şi glaucom.
***: vezi pct. 4.4.
Siguranţa pe termen lung a tratamentului cu succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin Profilul reacţiilor adverse pe o perioadă de tratament de până la 1 an a fost similar cu cel observat în studiile cu durata de 12 săptămâni. Combinația succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin este bine tolerată şi nicio reacţie adversă specifică nu a fost asociată cu administrarea pe termen lung.
Descrierea reacțiilor adverse selectate
Pentru retenţia urinară vezi pct. 4.4.
Persoane vârstnice
Indicaţia terapeutică a Solifenacin/Tamsulosin Teva, pentru tratamentul simptomelor moderate până la severe de stocare a vezicii urinare (imperiozitate micţională, creşterea frecvenţei micţiunilor) şi a simptomelor de golire a vezicii urinare asociate cu hiperplazia benignă de prostată (BPH), se
adresează unor afecţiuni care apar la bărbaţii vârstnici. Studiile clinice din programul de dezvoltare a combinației succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin au fost realizate la pacienţi cu vârsta cuprinsă între 45 şi 91 de ani, cu o vârstă medie de 65 ani. Reacţiile adverse la vârstnici au fost
similare cu cele observate la pacienţii mai tineri. Raportarea reacțiilor adverse suspectate
Raportarea reacţiilor adverse suspectate după autorizarea medicamentului este importantă. Acest lucru permite monitorizarea continuă a raportului beneficiu/risc al medicamentului. Profesioniştii din domeniul sănătăţii sunt rugaţi să raporteze orice reacţie adversă suspectată direct la
Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România Str. Aviator Sănătescu nr. 48, sector 1
Bucuresti 011478- RO e-mail: adr@anm.ro Website: www.anm.ro
Simptome
Administrarea unei supradoze cu combinaţia solifenacin şi tamsulosin poate să determine efecte
anticolinergice severe plus hipotensiune arterială acută. Cea mai mare doză administrată accidental într-un studiu clinic corespunde la 126 mg succinat de solifenacin şi 5,6 mg clorhidrat de tamsulosin. Această doză a fost bine tolerată, iar singura reacţie adversă raportată a fost xerostomie uşoară pe o perioadă de 16 zile.
Tratament
În eventualitatea unei supradoze cu solifenacin şi tamsulosin, pacientul trebuie tratat cu cărbune
activat. Lavajul gastric este eficace dacă este efectuat în decurs de o oră de la ingestie, dar nu trebuie indusă emeza.
Similar cu alte anticolinergice, simptomele de supradozaj datorită componentei solifenacin pot fi
tratate astfel:
-
Efectele nervos-centrale anticolinergice severe, cum sunt halucinaţiile sau simptomele de excitaţie intensă: tratate cu fizostigmină sau carbacol.
-
Convulsiile sau excitaţiile intense: tratate cu benzodiazepine.
-
Insuficienţa respiratorie: tratată prin instituirea respiraţiei artificiale.
-
Tahicardia: tratament simptomatic, dacă este necesar. Beta-blocantele trebuie utilizate cu precauţie, deoarece supradozajul concomitent cu tamsulosin ar putea induce hipotensiune severă.
-
Retenţia urinară: tratată prin cateterizare urinară.
Similar cu alte antimuscarinice, în caz de supradozaj, este necesară atenţie specială la pacienţii cu risc cunoscut pentru apariţia intervalului QT prelungit (de exemplu cu hipopotasemie, bradicardie sau
administrarea concomitentă de medicamente cunoscute că determină prelungirea intervalului QT) şi în cazul celor cu afecţiuni cardiace relevante pre-existente (de exemplu, ischemie miocardică, aritmie, insuficienţă cardiacă congestivă).
Hipotensiunea arterială acută, care poate apărea după supradozaj datorită componentei tamsulosin, trebuie tratată simptomatic. Este puţin probabil ca hemodializa să fie eficientă, deoarece tamsulosin se leagă foarte puternic de proteinele plasmatice.
Proprietăți farmacologice - SOLIFENACIN/TAMSULOSIN 6mg/0,4mg
Grupa farmacoterapeutică: antagonişti ai receptorilor alfa-adrenergici, codul ATC G04CA53.
Mecanism de acţiune
Solifenacin/Tamsulosin Teva este un comprimat cu o combinaţie în doză fixă, care conţine două substanţe active, solifenacin şi tamsulosin. Aceste medicamente au mecanisme de acţiune
complementare şi independente în tratamentul simptomelor de tract urinar inferior (LUTS) asociate cu
BPH, cu simptome de stocare a vezicii urinare.
Solifenacin este un antagonist competitiv şi selectiv al receptorilor muscarinici şi nu prezintă nicio afinitate relevantă pentru alţi receptori, alte enzime sau canale ionice care au fost testate. Solifenacin prezintă cea mai mare afinitate pentru receptorii muscarinici M3, urmaţi de receptorii muscarinici M1 şi M2.
Tamsulosin este un antagonist al receptorilor alfa1-adrenergici (AR). Se leagă selectiv şi competitiv de receptorii alfa1-adrenergici post-sinaptici, mai ales de subtipurile alfa1A şi alfa1D şi este un antagonist potent la nivelul tractului urinar inferior.
Efecte farmacodinamice
Comprimatele Solifenacin/Tamsulosin Teva conţin două substanţe active cu efecte complementare şi independente în tratamentul simptomelor de tract urinar inferior (LUTS) asociate cu BPH, cu simptome de stocare a vezicii urinare:
-
Solifenacin ameliorează simptomele funcţionale de stocare asociate eliberării non-neuronale de acetilcolină, care activează receptorii M3 din vezica urinară. Acetilcolina eliberată la nivel non-neuronal stimulează funcţia senzorială a uroteliului, manifestată clinic prin imperiozitate
micţională şi creşterea frecvenţei urinare.
-
Tamsulosin ameliorează simptomele de golire a vezicii urinare (creşte rata fluxului urinar maxim), reducând obstrucţia prin relaxarea musculaturii netede de la nivelul prostatei, colului vezical şi uretrei. De asemenea, ameliorează simptomele de stocare a vezicii urinare.
Eficacitate şi siguranţă clinică
Eficacitatea a fost demonstrată într-un studiu pivot de fază 3 la pacienţi cu LUTS şi BPH cu simptome de golire (obstructive) şi cel puţin stadiul prezentat în continuare pentru simptomele de stocare
(iritative): ≥ 8 micţiuni/24 de ore şi ≥ 2 episoade de imperiozitate micţională/24 de ore.
Succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin a dovedit îmbunătăţirea semnificativă statistic de la momentul iniţial până la finalul studiului comparativ cu placebo, a celor două criterii primare, a
scorului total la Chestionarul Internaţional al Simptomelor Prostatice (IPSS) şi a Scorului total al simptomelor de imperiozitate şi frecvenţă urinară, precum şi a criteriilor secundare privind imperiozitatea, frecvenţa micţională, volumul urinar mediu per micţiune, nicturia, a sub-scorurilor
simptomelor de golire vezicală, de stocare şi de calitatea vieţii din IPSS, a scorurilor la Chestionarul simptomelor de vezică hiperactivă (OAB-q) – Problematica asociată afecţiunii şi Calitatea vieţii
asociată stării de sănătate (HRQoL), incluzând toate sub-scorurile (acceptare, îngrijorare, calitatea
somnului şi componenta socială).
Succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin s-a dovedit superior faţă de tamsulosin OCAS în ceea ce privește îmbunătăţirea Scorului total al simptomelor de imperiozitate şi frecvenţă urinară, precum şi în ceea ce priveşte reducerea frecvenţei micţionale, a volumului urinar mediu per micţiune şi a sub-
scorului de stocare pe IPSS. Acestea au fost asociate cu îmbunătăţirea semnificativă a scorurilor totale IPSS QoL şi OAB-Q HRQoL, inclusiv pentru toate sub-scorurile.
De asemenea, succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin a fost non-inferior faţă de tamsulosin OCAS în ceea ce priveşte scorul total IPSS (p<0,001).
Succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin
Informaţiile de mai jos prezintă parametrii farmacocinetici după administrarea mai multor doze de
succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin.
Un studiu de biodisponibilitate cu doze multiple a demonstrat că administrarea de succinat de
solifenacin/clorhidrat de tamsulosin este urmată de o expunere comparabilă cu cea observată după administrarea în asociere a comprimatelor separate de solifenacin şi tamsulosin OCAS în aceleaşi doze.
Absorbţie
După administrarea de doze multiple de succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin, tmax pentru
solifenacin a variat între 4,27 ore şi 4,76 ore în diferite studii; tmax pentru tamsulosin a variat între 3,47
ore şi 5,65 ore. Valorile corespunzătoare ale Cmax pentru solifenacin au variat între 26,5 ng/ml şi 32,0
ng/ml, iar Cmax pentru tamsulosin au variat între 6,56 ng/ml şi 13,3 ng/ml. Valorile ASC pentru
solifenacin au variat între 528 ng.h/ml şi 601 ng.h/ml, iar pentru tamsulosin între 97,1 ng.h/ml şi 222 ng.h/ml. Biodisponibilitatea absolută este de aproximativ 90% pentru solifenacin şi se estimează că din tamsulosin se absoarbe un procent de 70% până la 79%.
A fost efectuat un studiu pentru observarea efectului alimentelor asupra unei doze unice, în care
succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin a fost administrat în condiţii de repaus alimentar, după un mic dejun hipolipidic, hipocaloric şi după un mic dejun hiperlipidic, hipercaloric. După micul dejun hiperlipidic, hipercaloric a fost observată o creştere de 54% faţă de administrarea în repaus alimentar a Cmax pentru componenta tamsulosin din succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin, iar creşterea ASC a fost de 33%. Micul dejun hipolipidic, hipocaloric nu a influenţat farmacocinetica tamsulosin.
Farmacocinetica componentei solifenacin nu a fost influenţată nici de micul dejun hipolipidic, hipocaloric, nici de cel hiperlipidic, hipercaloric.
Administrarea concomitentă de solifenacin şi tamsulosin OCAS a avut ca rezultat creşterea de 1,19 ori a Cmax şi de 1,24 ori a ASC pentru tamsulosin, comparativ cu administrarea separată numai a comprimatelor de tamsulosin OCAS. Nu au fost observate efecte ale tamsulosin asupra farmacocineticii solifenacin.
Eliminare
După o singură administrare de succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin, t1/2 pentru solifenacin a fost în intervalul 49,5 ore – 53,0 ore şi pentru tamsulosin, între 12,8 ore şi 14,0 ore.
Administrarea concomitentă de doze multiple de verapamil 240 mg q.d. şi succinat de
solifenacin/clorhidrat de tamsulosin a avut ca rezultat creşterea cu 60% a Cmax şi cu 63% a ASC pentru solifenacin, iar pentru tamsulosin, Cmax a crescut cu 115% şi ASC cu 122%. Modificările Cmax şi ASC nu sunt considerate relevante clinic.
Analiza datelor de farmacocinetică din studiile de fază 3 a arătat că variabilitatea intra-individuală a farmacocineticii tamsulosin a fost corelată cu diferenţele de vârstă, înălţime şi concentraţiile
plasmatice ale α1-glicoproteinei acide. Creşterea în vârstă şi creşterea concentraţiei plasmatice a α1-glicoproteinei acide s-au asociat cu creşterea ASC, iar creşterea în înălţime s-a asociat cu reducerea ASC. Aceiași factori au determinat modificări similare în ceea ce privește farmacocinetica solifenacin. În plus, creşterea concentraţiei de gama-glutamil transpeptidază s-a asociat cu valori mai mari ale
ASC. Aceste modificări ale ASC nu sunt considerate relevante clinic.
Informaţiile privind fiecare substanţă activă administrată ca medicament unic completează proprietăţile farmacocinetice ale succinatului de solifenacin/clorhidratului de tamsulosin:
Solifenacin
Absorbţie
Pentru comprimatele de solifenacin, tmax este independent de doză şi Cmax este atinsă după 3 până la 8 ore după administrări multiple. Creşterea Cmax şi ASC este direct proporţională cu doze cuprinse între 5 mg şi 40 mg. Biodisponibilitatea absolută este de aproximativ 90%.
Distribuţie
Volumul aparent de distribuţie pentru solifenacin după administrare intravenoasă este de aproximativ 600 litri. Aproximativ 98% din solifenacin se leagă de proteinele plasmatice, mai ales de α1-
glicoproteina acidă.
Metabolizare
Solifenacin prezintă un efect redus la primul pasaj, fiind metabolizat lent. Solifenacin este metabolizat extensiv la nivel hepatic, în principal prin intermediul CYP3A4. Cu toate acestea, există şi căi metabolice alternative, care pot contribui la metabolizarea solifenacin. Clearance-ul sistemic al
solifenacin este de aproximativ 9,5 l/h. După administrare orală, alături de solifenacin au fost identificaţi în plasmă un metabolit farmacologic activ (4R-hidroxi solifenacin) şi 3 metaboliţi inactivi (N-glucuronid, N-oxid şi 4R-hidroxi1- N-oxid de solifenacin).
Eliminare
După administrarea unei doze unice de 10 mg solifenacin - [marcat 14C], aproximativ 70% din
radioactivitate a fost detectată în urină şi 23% în fecale după 26 de zile. În urină, aproximativ 11% din radioactivitate este recuperată ca substanţă activă nemodificată; aproximativ 18% ca metabolit N-oxid, 9% ca metabolit 4R-hidroxi-N-oxid şi 8% ca metabolit 4R-hidroxi (metabolit activ).
Tamsulosin
Absorbţie
Pentru tamsulosin OCAS, Cmax este atins după 4 până la 6 ore după administrări multiple a 0,4 mg/zi. Creşterea Cmax şi ASC sunt direct proporţionale cu doze cuprinse între 0,4 mg şi 1,2 mg.
Biodisponibilitatea absolută este estimată la aproximativ 57%.
Distribuţie
Volumul de distribuţie pentru tamsulosin după administrare intravenoasă este de aproximativ 16 litri. Aproximativ 99% din tamsulosin se leagă de proteinele plasmatice, mai ales de α1-glicoproteina acidă.
Metabolizare
Tamsulosin prezintă un efect redus la primul pasaj, fiind metabolizat lent. Tamsulosin este metabolizat extensiv la nivel hepatic, în principal de enzimele CYP3A4 și CYP2D6. Clearance-ul sistemic al tamsulosin este de aproximativ 2,9 l/h. În cea mai mare parte, tamsulosin este prezent în plasmă ca substanţă activă nemodificată.
Niciunul dintre metaboliţi nu este mai activ decât substanţa de bază.
Eliminare
După administrarea unei doze unice de 0,2 mg tamsulosin - [marcat 14C], aproximativ 76% din
radioactivitate a fost detectată în urină şi 21% în fecale după o săptămână. În urină, aproximativ 9%
din radioactivitate este recuperată ca tamsulosin nemodificat; aproximativ 16% ca sulfat de tamsulosin o-dietilat şi 8% ca acid o-etoxi-fenoxi acetic.
Caracteristici la grupe speciale de pacienţi
Persoane vârstnice
În studiile de farmacologie şi în cele biofarmaceutice, vârsta subiecţilor a variat între 19 şi 79 de ani. După administrarea de succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin, cea mai mare expunere a fost observată la vârstnici, deşi a fost obţinută suprapunerea aproape completă cu valorile individuale
obţinute la subiecţi mai tineri. Aceste rezultate au fost confirmate de analiza datelor de
farmacocinetică din studii de fază 2 şi 3. Solifenacin/Tamsulosin Teva poate fi utilizat la pacienţi
vârstnici.
Insuficienţă renală
Succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin
Solifenacin/Tamsulosin Teva poate fi utilizat la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară sau moderată, dar trebuie utilizat cu precauţie la pacienţi cu insuficienţă renală severă.
Farmacocinetica succinatului de solifenacin/clorhidratului de tamsulosin nu a fost studiată la pacienţi cu insuficienţă renală.
Următoarele afirmaţii reflectă datele disponibile pentru fiecare substanţă componentă, la pacienţi cu insuficienţă renală.
Solifenacin
Valorile ASC şi Cmax ale solifenacin la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară sau moderată nu au fost semnificativ diferite de cele observate la voluntari sănătoşi. La pacienţii cu insuficienţă renală severă
(clearance-ul la creatinină ≤ 30 ml/min), expunerea la solifenacin a fost semnificativ mai mare decât în lotul de control, cu o creştere a Cmax de aproximativ 30%, a ASC de peste 100% şi a t1/2 de mai mult de 60%. A fost observată o legătură semnificativă statistic între clearance-ul creatininei şi clearance-ul solifenacin.
Nu a fost studiată farmacocinetica la pacienţi care efectuează hemodializă.
Tamsulosin
Farmacocinetica tamsulosin a fost comparată între un grup de 6 pacienţi cu insuficienţă renală uşoară sau moderată (30 ≤ ClCr < 70 ml/min/1,73 m2) sau severă (< 30 ml/min/1,73 m2) şi un grup de 6
subiecţi sănătoşi (ClCr > 90 ml/min/1,73 m2). Cu toate că a fost observată modificarea concentraţiei plasmatice totale de tamsulosin ca rezultat al afectării legării de α1-glicoproteina acidă, concentraţia fracţiei libere (activă) a clorhidratului de tamsulosin, precum şi clearance-ul intrinsec au rămas relativ constante. Pacienţii cu boală renală în stadiu terminal (ClCr < 10 ml/min/1,73 m2) nu au fost studiaţi.
Insuficienţă hepatică
Succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin
Solifenacin/Tamsulosin Teva poate fi utilizat la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată, dar este contraindicat la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă.
Farmacocinetica succinatului de solifenacin/clorhidratului de tamsulosin nu a fost studiată la pacienţi cu insuficienţă hepatică. Următoarele afirmaţii reflectă datele disponibile pentru fiecare substanţă
componentă la pacienţi cu insuficienţă hepatică.
Solifenacin
La pacienţi cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh 7-9), Cmax nu a fost influenţată, ASC a crescut cu 60% şi t1/2 s-a dublat. Nu a fost studiată farmacocinetica solifenacin la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă.
Tamsulosin
Farmacocinetica tamsulosin a fost comparată între un grup de 8 pacienţi cu insuficienţă hepatică moderată (scor Child-Pugh 7-9) şi un grup de 8 subiecţi sănătoşi. Cu toate că a fost observată modificarea concentraţiei plasmatice totale de tamsulosin ca rezultat al afectării legării de α1-
glicoproteina acidă, concentraţia fracţiei libere (activă) de tamsulosin nu s-a modificat semnificativ şi a fost observată doar creşterea modestă (32%) a clearance-ului intrinsec al fracţiunii nelegate a tamsulosin. Tamsulosin nu a fost studiat la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.
Date preclinice de siguranţă
Nu au fost realizate studii non-clinice cu succinat de solifenacin/clorhidrat de tamsulosin. Solifenacin şi tamsulosin au fost evaluate extensiv separat în studii de toxicitate la animale şi rezultatele au fost consistente cu acţiunile farmacologice cunoscute. Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc
special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei,
toxicitatea după doze repetate, fertilitatea, dezvoltarea embriofetală, genotoxicitatea şi potenţialul
cancerigen şi nu ridică probleme de potenţare sau sinergism al efectelor adverse atunci când solifenacin şi tamsulosin sunt combinate.
Proprietăți farmaceutice - SOLIFENACIN/TAMSULOSIN 6mg/0,4mg
Stratul de tamsulosin – strat cu eliberare modificată Celuloză microcristalină tip 200 (E 460)
Macrogol cu masă moleculară mare Dioxid de siliciu coloidal anhidru (E 551) Stearat de magneziu (E 470b) Butilhidroxitoluen (E 321)
Stratul de solifenacin – strat cu eliberare imediată
Hidrofosfat de calciu (E 341)
Celuloză microcristalină (E 460)
Dioxid de siliciu coloidal anhidru (E 551)
Hidroxipropilceluloză de joasă substituție (E 463)
Stearat de magneziu (E 470b)
Filmul comprimatului
Hipromeloză 2910 (E 464)
Macrogol 8000
Oxid roşu de fer (E 172)
Cutie cu blistere din PA-Al -PVC/Al sau blistere perforate pentru eliberarea unei unități dozate din
PA-Al-PVC/Al.
Cutie cu 30, 50, 90 sau 100 comprimate (în blistere)
Cutie cu 30 x 1, 50 x 1, 90 x 1 sau 100 x 1 comprimate (în blistere perforate pentru eliberarea unei
unități dozate)
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.
Precauţii speciale pentru eliminare şi alte instrucţiuni de manipulare
Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările
locale.